Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Alin Tișe, Președintele Consiliului Județean Cluj și lider PNL, a lansat marți un atac vehement la adresa ordonanței de reducere a personalului din administrația publică, inițiată de Guvernul Ilie Bolojan. Paradoxul descoperit de Tișe: după aplicarea reformei, Consiliul Județean Cluj ar putea angaja, conform legii, 100 de oameni în plus față de câți are în prezent.
„Statul zice să strângem cureaua, numa’ că cureaua e la noi”.
Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Tișe a descris situația drept o dovadă a incoererenței reformei. Potrivit ordonanței adoptate de Guvern, raportat la populația județului Cluj de peste 700.000 de locuitori, Consiliul Județean Cluj are dreptul la 440 de angajați. În realitate, instituția funcționează cu 100 de posturi mai puțin decât plafonul prevăzut de lege.
„Ține-te bine, «drag» Guvern! Conform acestei mari reforme, raportat la populația județului Cluj de peste 700.000 de locuitori, Consiliul Județean Cluj, după tăierea de 30%, are dreptul la 440 de angajați. Și știi câți are? Cu 100 mai puțini”, a scris Alin Tișe, Președintele Consiliului Județean Cluj, pe Facebook.
Tișe a subliniat că instituția pe care o conduce este singura din țară aflată în această situație paradoxală — subdimensionată față de plafonul legal — și a ironizat necesitatea de a posta un anunț pe clădire: „căutăm încă 100 de sinecuriști, pentru a respecta reforma statului român”.
🗞️ Citește și Acestea
Critica adresată direct premierului: „Dacă vrei, dragă Ilie, pot să împrumut competența”.
Tișe a mers mai departe și a adresat un mesaj direct premierului, oferindu-se să „împrumute competența” județului Cluj altor regiuni: „dacă vrei, dragă Ilie, pot să împrumut competența și altor județe”. Mesajul are un substrat politic evident, în contextul în care Tișe este considerat unul dintre liderii PNL care contestă direcția premierului Bolojan — alături de Hubert Thuma, Cătălin Predoiu și Alina Gorghiu.
Critica lui Tișe vizează esența ordonanței de reformă: aceasta a fost concepută pentru a reduce un aparat administrativ supradimensionat la nivel central și județean, dar aplicarea sa mecanică, fără o analiză reală a situației fiecărei instituții, produce efecte absurde. Județului Cluj, cu performanțe recunoscute la nivel național, i se cere practic să se extindă, nu să se comprime.
Reforma administrativă, un subiect fierbinte în PNL.
Critica vine într-un moment de maximă tensiune internă în PNL. Sâmbătă, la Sibiu, Biroul Politic Național al partidului se va reuni pentru a discuta tocmai viitorul coaliției și al mandatului lui Bolojan. Atacurile venite din interior, cu o zi înainte de această ședință, adaugă o nouă dimensiune presiunii la care este supus premierul.
Ordonanța de reducere a personalului din administrație a fost prezentată de Guvern ca un element central al reformei fiscale menite să reducă deficitul bugetar. Cu un deficit de 5,39% din PIB la finele anului 2025, România trebuie să demonstreze angajamente ferme față de partenerii europeni. Însă cazul Cluj arată că implementarea reformei necesită calibrare și că o abordare uniformă poate genera anomalii majore.
