Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Autoritatea Electorală Permanentă propune un proiect de lege care scurtează calendarul pentru alegeri anticipate de la 90 la 75 de zile, potrivit B1 TV. Fostul președinte al AEP, Toni Greblă, susține însă că legislația actuală permite organizarea unor astfel de alegeri fără modificări.
Ce prevede proiectul AEP pentru alegerile anticipate
Legea 208/2015 a fost construită pentru alegerile organizate la termen și cere ca data scrutinului să fie făcută publică cu cel puțin 90 de zile înainte de vot. Proiectul AEP reduce acest termen la 75 de zile.
Guvernul ar urma să adopte, în cel mult cinci zile de la dizolvarea Parlamentului, hotărârile privind data alegerilor, calendarul, cheltuielile și măsurile tehnice. Proiectul reduce la jumătate numărul minim de susținători necesar pentru depunerea candidaturilor.
Durata campaniei electorale rămâne de 30 de zile, iar termenele pentru depunerea candidaturilor și cele procedurale minime de 24 de ore nu se modifică, a explicat președintele AEP, Adrian Țuțuianu, potrivit Agerpres.
🗞️ Citește și Acestea
Țuțuianu a estimat costul unui scrutin anticipat la 160-170 de milioane de euro, față de aproximativ 120 de milioane de euro la ultimele alegeri parlamentare. El a respins acuzațiile că AEP s-ar opune unor alegeri anticipate, spunând că instituția nu se poate opune unei dispoziții constituționale.
De ce spune AEP că legea actuală nu ajunge
Constituția prevede că, după dizolvarea Parlamentului, alegerile trebuie organizate în cel mult trei luni. Între dizolvare și adoptarea hotărârilor Guvernului trec, inevitabil, câteva zile, așa că un calendar de 90 de zile nu poate fi respectat împreună cu termenul constituțional, susține AEP, potrivit Știripesurse.
AEP invocă și alegătorii din străinătate: înscrierea în Registrul electoral începe la o dată fixă în anul alegerilor la termen, deci, în lipsa unei reglementări speciale, ei ar putea avea prea puțin timp pentru a se înscrie și pentru ca documentele să ajungă la ei și înapoi.
O tentativă anterioară de reglementare a existat în 2020, când OUG 26/2020 a introdus un articol special pentru scrutinul anticipat. Curtea Constituțională a declarat ordonanța neconstituțională în ansamblul ei, iar prevederile respective și-au încetat efectele, arată B1 TV.
AEP a spus, într-o declarație anterioară, că modificarea trebuie făcută printr-o lege organică adoptată de Parlament, nu prin ordonanță, potrivit declarațiile președintelui AEP din septembrie.
Ce spune Toni Greblă: „legislația este suficientă”
Greblă, fost președinte al AEP, a spus la Realitatea PLUS că alegerile la termen și cele anticipate se desfășoară după aceleași reguli și că nu s-a pus niciodată problema ca legislația să fie insuficientă. El a precizat că normele POT fi interpretate atât de AEP, cât și de Birourile Electorale Centrale.
Potrivit lui Greblă, se adoptă cele trei hotărâri de Guvern, cu calendarul și cheltuielile, iar alegerile pot fi organizate oricând. El a adăugat că, dacă Parlamentul dorește să modifice legislația, o poate face oricând, dar nu pentru că alegerile nu s-ar putea desfășura, potrivit Știripesurse.
Unde diferă, de fapt, cele două poziții despre alegerile anticipate
Discuția despre alegeri anticipate are, în fond, o singură axă practică. Cele două poziții au în comun termenul constituțional de trei luni. Diferența este dacă un calendar care presupune 90 de zile între anunțul datei și vot poate fi aplicat în acest interval, sau dacă hotărârile Guvernului pot fi adoptate suficient de repede încât să nu fie nevoie de modificări.
Proiectul este o lege organică, iar adoptarea lui ar depinde de același Parlament care poate fi dizolvat în cazul respingerii cabinetului Mureșan.
Dacă Parlamentul ar fi dizolvat înainte de intrarea în vigoare a noii legi, Țuțuianu spune că scrutinul ar afecta dreptul la vot al cetățenilor, potrivit HotNews. Greblă spune, în schimb, că alegerile anticipate se pot desfășura și după legea actuală.
Miza disputei este, așadar, dreptul la vot al alegătorilor, inclusiv al celor din străinătate, pe care AEP îl invocă și pe care Greblă nu l-a comentat în declarațiile sale. Ambele părți acceptă termenul de trei luni al Constituției, deci diferența nu privește data-limită, ci calendarul intern al alegerilor anticipate.
