Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Alexandru Muraru a declarat că partidul ia în calcul sesizarea CCR dacă Guvernul Mureșan este respins, iar președintele Nicușor Dan nu declanșează procedura pentru alegeri anticipate, potrivit G4Media. Este o posibilitate discutată, nu o decizie luată.
Ce a spus vicepreședintele PNL la Interviurile Adevărul
Muraru a spus că, dacă Guvernul Mureșan nu primește votul de încredere și condițiile constituționale sunt îndeplinite, președintele ar trebui să declanșeze procedura pentru alegeri anticipate. El a descris situația drept „o divergență de opinii în ceea ce privește interpretarea Constituției”, potrivit Adevărul.
În opinia lui, Curtea ar trebui să stabilească dacă președintele poate continua să desemneze premieri sau dacă este obligat să dizolve Parlamentul. Dacă președintele are dreptate, spune Muraru, pot exista oricâte guverne respinse fără ca alegerile să fie convocate.
Muraru a spus, potrivit HotNews, că dizolvarea Parlamentului ar deveni o „chestiune imperativă” după consultarea unor constituționaliști, iar termenul rezonabil pentru formarea unui Guvern nu ar mai exista.
Vicepreședintele PNL a spus că partidul nu susține suspendarea lui Nicușor Dan, pe care o atribuie AUR și lui Victor Ponta. Muraru a precizat, potrivit News.ro, că liberalii sunt pregătiți să inițieze imediat demersurile pentru sesizarea CCR.
Ce spune articolul 89 din Constituție
Articolul 89 permite dizolvarea Parlamentului doar dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de învestitură, potrivit ProTV.
Textul folosește formularea „poate să dizolve”, nu „dizolvă”, iar decizia se ia după consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare. Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată într-un an.
Muraru contestă interpretarea potrivit căreia „poate” dă președintelui o putere discreționară și nelimitată. El spune că o asemenea lectură ar face norma inutilă și ar permite perpetuarea crizei, potrivit News.ro.
Cele 60 de zile și cele două respingeri: unde se împarte dezbaterea
Prima solicitare de învestitură a fost cea a lui Adrian Veștea, al cărui program a fost depus pe 21 iunie și care a fost respins pe 22 iunie, cu 189 de voturi pentru. Eugen Tomac, desemnat pe 4 iunie, nu a ajuns în Parlament, deci nu se numără printre respingeri, potrivit Cotidianul.
Termenul de 60 de zile s-a împlinit pe 19 august, iar respingerea cabinetului Mureșan ar fi a doua. Potrivit aceleiași surse, o parte dintre constituționaliști susțin că ambele respingeri ar fi trebuit să încapă în cele 60 de zile, iar Curtea Constituțională nu se pronunțase asupra acestei probleme până la 28 septembrie.
Spotmedia a scris, pe de altă parte, că ambele condiții impuse de articolul 89 sunt îndeplinite și că, după o respingere, ar fi greu ca președintele să nu dizolve Parlamentul. Curtea Constituțională nu s-a pronunțat însă asupra acestei probleme.
Poziția lui Nicușor Dan și ce ar putea judeca CCR
Nicușor Dan a spus, într-un interviu acordat postului Antena 3 la New York, că dizolvarea Parlamentului nu este ceva ce își dorește, pentru că înseamnă câteva luni în plus de incertitudine, iar partidele ar trebui să negocieze o soluție.
Muraru nu a precizat cine ar semna sesizarea la Curte.
Sesizarea CCR pentru un conflict juridic de natură constituțională poate fi făcută, potrivit Constituției, de președintele României, de președinții celor două Camere, de prim-ministru sau de președintele CSM. Aceasta este limita practică a amenințării PNL: partidul poate cere ca unul dintre acești oficiali să facă sesizarea CCR, dar nu o poate face direct.
Disputa este, în esență, una de interpretare a unui singur cuvânt din articolul 89. PNL spune că „poate” devine obligație după două respingeri, iar președintele a arătat că preferă să rămână în cadrul procedurii de desemnare.






















