Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul ministru al Finanțelor Adrian Câciu a publicat calcule potrivit cărora noua lege a salarizării bugetarilor ar costa statul român aproximativ 2 miliarde de euro, în timp ce beneficiul obținut din fonduri PNRR ar fi de doar 770 de milioane de euro, potrivit Mediafax. Deputatul PSD susține că principala problemă a economiei nu este legea în sine, ci inflația ridicată.
Ce spune Câciu despre costul real al legii
Într-o postare pe Facebook, Câciu a explicat că adoptarea noii Legi a Salarizării Bugetare ar genera un cost suplimentar pentru buget de aproximativ 2 miliarde de euro, în timp ce România ar obține doar 770 de milioane de euro din fondurile europene alocate prin PNRR dacă legea trece de Parlament. Diferența, spune fostul ministru, arată un raport cost-beneficiu dezavantajos pentru stat.
„Elefantul din încăpere nu este legea salarizării. Elefantul din încăpere este inflația”, a scris Câciu, argumentând că adevărata problemă a bugetului public este costul ridicat al împrumuturilor, nu cheltuielile salariale în sine.
Avertismentul privind dobânzile: 7,3 miliarde de euro în plus
Deputatul PSD atrage atenția că România va trebui să contracteze împrumuturi de aproximativ 533 de miliarde de lei, adică aproape 100 de miliarde de euro, până la finalul anului viitor. În aceste condiții, fiecare punct procentual suplimentar la dobândă ar genera un cost adițional estimat la 7,3 miliarde de euro pentru finanțele publice.
🗞️ Citește și Acestea
Potrivit lui Câciu, indicatorii macroeconomici actuali sunt îngrijorători: inflația se menține peste 10%, dobânzile la titlurile de stat sunt în jurul valorii de 7%, iar rata de politică monetară este de 6,5%. El a mai semnalat că șomajul este în creștere, iar consumul populației este în contracție de zece luni consecutive.
Ce riscă România dacă legea nu este adoptată
Miza financiară a legii nu este însă unilaterală. Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat, la rândul său, că neadoptarea noii legi a salarizării ar putea priva România de cele 770 de milioane de euro din PNRR, sumă condiționată de reforma salarizării unitare în sectorul bugetar, potrivit Profit.ro. Proiectul este așteptat să fie dezbătut în Parlament în sesiunea extraordinară din perioada următoare.
Legea salarizării unitare este un angajament asumat de România încă din 2023, în contextul grevelor din educație, dar amânat succesiv de mai multe guverne. Potrivit datelor citate în spațiul public, cheltuielile salariale suplimentare generate de lege ar putea ajunge la circa 12,1 miliarde de lei, iar aplicarea integrală este planificată pentru 1 ianuarie 2027.
Context: inflația rămâne principalul obstacol economic
Analiza CNSP arată că puterea de cumpărare a scăzut deja pe fondul inflației ridicate din prima parte a anului 2026, în timp ce salariile bugetarilor rămân înghețate din 2025, potrivit Economica.net. Această combinație de salarii înghețate și inflație ridicată este exact argumentul pe care Câciu îl folosește pentru a susține că majorările salariale propuse acum ar putea alimenta și mai mult presiunea inflaționistă.
Ce înseamnă disputa pentru negocierile din coaliție
Poziția lui Adrian Câciu se adaugă unui șir de critici formulate de PSD la adresa proiectelor economice ale Guvernului interimar, într-un moment în care fosta coaliție de guvernare rămâne divizată pe tema reformelor cerute prin PNRR. Deputatul propune ca prioritatea reală să fie combaterea inflației și reducerea costului finanțării publice, nu adoptarea în grabă a unei legi ale cărei efecte pe termen lung rămân incerte.
Legea salarizării a ajuns recent și pe agenda discuțiilor de la Cotroceni, unde partidele din fosta coaliție, PSD, PNL, USR și UDMR, au semnat un acord privind adoptarea proiectului până la finalul sesiunii parlamentare curente. Chiar și așa, PSD a transmis că nu va vota forma actuală a legii și cere modificări, ceea ce arată că negocierile pe fond rămân departe de a fi finalizate.
Adrian Câciu mai susține că, după doi ani de înghețare a salariilor bugetarilor, s-a instalat o relativă stabilitate socială, pe care noua lege ar putea-o destabiliza. Fostul ministru avertizează că proiectul riscă să genereze nemulțumiri în rândul mai multor categorii de angajați din sectorul public, în funcție de modul în care vor fi recalculate grilele de salarizare.
Rămâne de văzut dacă argumentele lui Câciu vor influența negocierile din Parlament, mai ales că legea salarizării este deja un angajament asumat de România față de Comisia Europeană, iar termenul pentru adoptare se apropie rapid.
