Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, le cere parlamentarilor să decidă prin lege soarta concursului separat de admitere la liceu, precizând că prevederea a fost votată în 2023 și nu este o inițiativă recentă a ministerului, scrie Mediafax.
Ce prevede articolul din Legea 198/2023
Sursa întregii dispute e un text vechi de trei ani. Legea învățământului preuniversitar permite liceelor să organizeze, începând cu admiterea din 2027, propriul concurs pentru maximum 50% din numărul de locuri, după susținerea Evaluării Naționale.
Dimian insistă pe o distincție pe care o consideră esențială pentru înțelegerea rolului ministerului. Evaluarea Națională se organizează prin ordin de ministru, în timp ce, la concursul de admitere, legea spune că „organizarea concursului şi criteriile de admitere se stabilesc prin hotărârea consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ”, potrivit Digi24.
Ministerul păstrează totuși două atribuții grele: elaborarea subiectelor și stabilirea datei de desfășurare, corelată cu calendarul Evaluării Naționale. Elemente care, potrivit ministrului, trebuie fixate în timp util pentru anul școlar 2026-2027.
🗞️ Citește și Acestea
Scandalul a pornit de la metodologia pusă în consultare publică pe 14 august, pentru admiterea în clasa a IX-a în anul școlar 2027-2028. Ministrul a spus, tot atunci, că nu se consideră nici susținător, nici adversar al concursului separat, dar că părerile lui personale contează mai puțin decât un articol de lege în vigoare, arată SparkNews.
Calendarul propus pentru vara lui 2027
- 22 – 25 iunie: probele Evaluării Naționale
- 7 iulie: afișarea rezultatelor finale
- 8 iulie: înscrierea pentru concursul organizat de liceu
- 9 și 12 iulie: cele două probe suplimentare
- 15 iulie: rezultatele finale ale concursului
Calendarul, detaliat de Știri de Cluj, explică o bună parte din nemulțumiri: patru probe pentru unii elevi, într-un interval de trei săptămâni.
Două proiecte în Parlament, doi ani sau patru ani
Apelul ministrului a produs efecte rapid, dar nu unul singur. Deputata PNL Raluca Turcan a depus un proiect prin care noile reguli s-ar aplica abia generației care intră acum în clasa a V-a, ceea ce înseamnă o amânare de patru ani, până la admiterea din 2031.
„Lucrurile bune nu se fac în grabă”, a argumentat ea, potrivit G4Media, cerând ca proiectul să intre la vot în sesiunea extraordinară a Parlamentului.
Deputatul PSD Mihai Ghigiu a depus, separat, un proiect de prorogare cu doi ani. „Există un impact pozitiv asupra educației?”, a întrebat el, referindu-se la situația în care elevii ar susține două examene în câteva zile, relatează Agerpres.
Diferența dintre cele două variante nu e tehnică, ci politică. Amânarea cu doi ani scoate din ecuație doar generațiile aflate deja în gimnaziu. Cea cu patru ani împinge decizia dincolo de actualul ciclu electoral și lasă timp pentru rescrierea completă a mecanismului.
Ce reproșează organizațiile din educație concursului de admitere.
Salvați Copiii România a cerut renunțarea la examenele proprii ale liceelor, invocând riscul adâncirii inegalităților dintre elevi. Datele organizației arată că 43% dintre copiii de 10 până la 17 ani fac meditații, iar în gimnaziu procentul urcă la 57%, scrie DCNews.
Consiliul Național al Elevilor a transmis un mesaj în aceeași direcție, avertizând că elevii nu pornesc cu șanse egale, în condițiile în care accesul la meditații și la resurse educaționale diferă mult de la o școală la alta, relatează Mediafax.
AUR a atacat proiectul dintr-un unghi diferit, cerând garanții exprese împotriva favoritismului: supraveghere video și audio, anonimizarea efectivă a lucrărilor, evaluatori diferiți la contestații și reguli stricte privind conflictele de interese.
Ministerul nu a comunicat, până la acest moment, dacă și în ce formă va integra aceste solicitări în varianta finală a metodologiei.
De ce un guvern interimar nu poate rezolva singur problema
Aici stă explicația pentru care ministrul pasează mingea în Parlament. Din 5 mai, după moțiunea de cenzură, Executivul nu mai poate iniția proiecte de lege și nici ordonanțe de urgență.
Ministerul poate scrie și rescrie metodologia oricât, dar nu poate elimina printr-un ordin un mecanism prevăzut într-o lege organică. Pentru asta e nevoie de un vot în Parlament.
Consecința practică e că nimic nu s-a schimbat deocamdată. Legea 198/2023 rămâne în vigoare cu termen 2027, metodologia e încă în consultare publică, iar cele două proiecte de amânare nu au trecut de nicio cameră.
Elevii care intră în toamnă în clasa a VIII-a sunt prima generație vizată de această prevedere, iar anul școlar începe pe 7 septembrie. Cu alte cuvinte, ei ar urma să afle regulile examenului lor de la finalul clasei a VIII-a în funcție de ce reușesc parlamentarii să voteze în următoarele câteva săptămâni.
