Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Comisia pentru constituționalitate din Senat a aprobat, pe 18 august, declanșarea anchetei parlamentare privind întâlnirea dintre premierul demis Ilie Bolojan și președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, potrivit DCNews. Senatorul Ninel Peia, inițiatorul demersului, susține că este vorba despre o victorie a dreptului cetățenilor de a afla adevărul.
Cum s-a ajuns la ancheta Bolojan-Tănăsescu
Traseul demersului a fost unul sinuos. Pe 17 august, Biroul Permanent al Senatului a respins prima cerere a lui Peia de înființare a unei comisii speciale de anchetă, pentru că petiția nu strânsese cele 45 de semnături necesare, potrivit Agerpres.
În aceeași zi, Biroul Permanent a decis totuși să trimită către Comisia pentru constituționalitate o altă solicitare a senatorului PACE, prin care cerea verificarea aspectelor legate de întâlnire. Comisia, condusă de senatoarea Nadia-Cosmina Cerva, a fost convocată în regim hibrid și a votat, pe 18 august, cu 6 voturi pentru și 3 împotrivă, inițierea anchetei parlamentare, conform Gândul.
Decizia Comisiei a fost trimisă mai departe către plenul Senatului, care urmează să voteze dacă ancheta este confirmată oficial. PNL și USR s-au opus acestui pas în Biroul Permanent, în timp ce PSD, AUR și PACE au susținut trimiterea la vot.
🗞️ Citește și Acestea
Ce vrea comisia să lămurească
Peia insistă că scopul anchetei nu este stabilirea unei vinovății, ci clarificarea unor fapte concrete. Cine a organizat întrevederea, cine a pus la dispoziție biroul președintelui Senatului și în ce împrejurări s-a desfășurat discuția sunt, spune el, întrebările esențiale la care comisia trebuie să răspundă.
„Am reușit ceva unic în istoria Senatului”, a declarat Peia, pentru Realitatea Plus, adăugând că mulțumește senatorilor din comisie care au susținut demersul, indiferent de apartenența politică.
Solicitarea oficială depusă de grupul PACE – Întâi România precizează că ancheta vizează inclusiv evaluarea eventualelor consecințe instituționale asupra separației puterilor în stat și a independenței jurisdicției constituționale, nu doar circumstanțele punctuale ale întâlnirii.
Ce spune Bolojan despre acuzații
Premierul demis a respins ideea că întâlnirea ar ascunde ceva grav. „Se încearcă să se facă din țânțar armăsar”, a spus Bolojan, potrivit Agerpres, susținând că este firesc ca un demnitar aflat într-o funcție publică să aibă întrevederi cu reprezentanți ai instituțiilor pentru a rezolva probleme curente.
Președinta CCR, Simina Tănăsescu, a oferit și ea o explicație privind organizarea întâlnirii, desfășurată pe 14 august în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Ea a precizat că propunerea de a discuta pe scurt, în contextul distribuirii unor spații pentru activitatea Curții, i-ar fi aparținut chiar premierului, după ce a aflat că acesta urma să fie prezent la Palatul Parlamentului.
Instituții care au cerut clarificări
Înainte de declanșarea anchetei, Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, precum și președinții curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor din țară au transmis mesaje prin care solicitau lămurirea „imediată și completă” a circumstanțelor întâlnirii, în contextul în care CCR avea de soluționat, la acel moment, un conflict juridic de natură constituțională declanșat chiar de Bolojan.
Contextul instituțional a alimentat suspiciunile: întâlnirea a avut loc cu doar trei zile înainte ca CCR să se pronunțe asupra Legii integrității, act normativ contestat inclusiv de președintele Nicușor Dan. Două prevederi introduse prin amendamente ale PSD și AUR, referitoare la incompatibilitatea aleșilor locali și la declarațiile de avere ale partenerilor demnitarilor, se aflau atunci în analiza Curții. CCR a transmis, printr-un comunicat, că Tănăsescu respinge ferm orice speculație privind discutarea unor cauze aflate pe rolul instituției.
Plenul Senatului este așteptat să confirme sau nu, printr-un vot, hotărârea Comisiei pentru constituționalitate, iar Peia estimează că primele audieri ar putea începe deja săptămâna viitoare. Miza reală a votului din plen rămâne însă neschimbată: PSD, AUR și PACE au deja majoritatea necesară în comisie, dar PNL și USR au arătat, prin opoziția lor repetată, că nu consideră întâlnirea un subiect care trebuie dus până la capăt în fața Parlamentului.
