Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Nicușor Dan, Președintele României, s-a alăturat joi unui grup de zece lideri europeni care au cerut Comisiei Europene revizuirea urgentă a sistemului de comercializare a certificatelor de emisii (ETS), potrivit documentului consultat de G4Media. Scrisoarea avertizează că cadrul actual reprezintă „un risc existențial pentru multe sectoare industriale strategice europene”.
Scrisoarea celor zece și cerințele privind sistemul ETS.
Documentul a fost semnat de liderii din România, Italia, Grecia, Austria, Polonia, Cehia, Ungaria, Bulgaria, Croația și Slovacia, conform Antena3. Adresată Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene, și António Costa, Președintele Consiliului European, scrisoarea stabilește ca termen limită „cel târziu sfârșitul lunii mai” pentru adoptarea modificărilor legislative.
Semnatarii cataloghează traiectoria actuală a ETS până în 2034 drept „prea abruptă și excesiv de ambițioasă”. Combinația dintre prețurile ridicate la energie, eliminarea treptată a certificatelor gratuite și absența unor soluții de decarbonizare validate economic a creat, în opinia lor, o „furtună perfectă” pentru industriile greu de decarbonizat.
Cerințe concrete: certificate gratuite și eliminare graduală.
Cei zece lideri formulează patru cereri principale. Prima vizează extinderea cotelor ETS gratuite după 2034, pentru ca industriile să nu suporte brusc costurile integrale. A doua cere încetinirea eliminării treptate a certificatelor gratuite începând cu 2028. A treia solicită reducerea volatilității prețului carbonului, pentru a permite planificarea investițiilor. A patra vizează măsuri care să prevină creșterea excesivă a prețurilor la electricitate pentru consumatori și industrie.
🗞️ Citește și Acestea
„Prețurile la energie au explodat, inflația a făcut investițiile necesare pentru tranziție și mai costisitoare, iar soluțiile actuale de decarbonizare nu sunt încă suficient dezvoltate pentru sustenabilitatea economică a industriilor greu de redus”, se arată în document.
Divizare în UE și reacția Comisiei.
Inițiativa vine într-un context de adâncă divizare în interiorul blocului european. Pe 6 martie, șapte state membre — Danemarca, Finlanda, Letonia, Luxemburg, Olanda, Portugalia și Suedia — transmiseseră o scrisoare în sens opus, apărând actualul sistem ETS ca „eficient” și susținând că a economisit Europei aproximativ 34 de miliarde de euro pe an.
Ursula von der Leyen a semnalat, anterior, că va apăra piața de carbon europeană, calificând ETS drept „esențial pentru reducerea emisiilor și direcționarea fondurilor către tehnologii curate” — o poziție opusă celei susținute de industriile energointensive.
Scrisoarea celor zece a fost transmisă înaintea reuniunii liderilor UE de la Bruxelles din joi, 19 martie, convocată inclusiv pentru a aborda criza energetică iminentă declanșată de contextul geopolitic actual.
Decizia României de a semna alături de state ca Italia, Polonia sau Ungaria semnalează o poziție pragmatică față de politica climatică europeană, prioritizând protecția competitivității industriale în fața unei tranziții verzi considerate prea rapide.
