Președintele Nicușor Dan a trimis Parlamentului, spre reexaminare, legea care permite finalizarea unor proiecte hidroenergetice aflate parțial în arii naturale protejate, după ce Curtea Constituțională i-a respins anterior sesizarea, potrivit Mediafax.ro. Liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, a răspuns că partidul își menține poziția și că restrângerea ariei de aplicare a legii ar face imposibilă finalizarea mai multor hidrocentrale.
Președintele trimite legea înapoi după înfrângerea de la CCR
Legea vizează amenajări hidroenergetice demarate înainte de 29 iunie 2007 și permite modificarea limitelor unor arii naturale protejate pentru finalizarea lor pe o procedură simplificată. Actul normativ fusese adoptat de Camera Deputaților pe 15 octombrie 2025, cu 262 de voturi pentru și 33 împotrivă.
Nicușor Dan a sesizat inițial Curtea Constituțională, invocând încălcarea dreptului la un mediu sănătos și a legislației europene privind protecția habitatelor. CCR a respins însă obiecția prin Decizia nr. 735/2026, stabilind că legea respectă Constituția în raport cu toate criticile formulate, potrivit Cotidianul.ro. Fără să mai conteste constituționalitatea actului, președintele a folosit a doua cale prevăzută de Constituție și a cerut Parlamentului o nouă analiză, invocând lipsa unor evaluări actualizate și riscul unor garanții insuficiente pentru mediu.
Zamfir: restricția ar face imposibilă finalizarea proiectelor
Daniel Zamfir a reacționat printr-un mesaj public, în care susține că argumentele președintelui pe fondul legii au fost deja analizate de CCR și nu justifică o schimbare de poziție a PSD.
„Această restrângere a ariei de aplicabilitate a legii ar face imposibilă finalizarea unora dintre proiectele care au constituit tocmai argumentul principal al elaborării legii”, a scris Daniel Zamfir, precizând că unele investiții au stadii de execuție între 70% și 95%.
🗞️ Citește și Acestea
Liderul senatorilor PSD a respins și solicitarea de excludere a suprafețelor din rețeaua Natura 2000 din aria de aplicare a legii, argumentând că o astfel de modificare ar schimba scopul inițial al actului normativ. El a anunțat că PSD va propune adoptarea legii în regim de urgență în prima sesiune parlamentară disponibilă.
Șapte proiecte hidroenergetice așteaptă deblocarea
Ministerul Energiei a identificat șapte amenajări ale Hidroelectrica ce ar putea beneficia de noul cadru legislativ: Pașcani, Răstolița, Surduc–Siriu, Livezeni–Bumbești, Cornetu–Avrig, Cerna–Motru–Tismana și Cerna–Belareca. Unele dintre ele sunt realizate în proporție de peste 80-90%, dar rămân blocate de proceduri juridice și de mediu.
Amenajarea de la Răstolița este finalizată în proporție de aproximativ 91% și ar avea o putere instalată de 35,5 MW, cu o producție anuală estimată la circa 39,5 GWh. Proiectul Livezeni–Bumbești a ajuns la 87%, iar Surduc–Siriu la 85%. Cea mai mare capacitate din listă, de aproximativ 131 MW, este asociată amenajării Cornetu–Avrig, ale cărei componente se află însă în stadii de execuție foarte diferite.
Ce urmează pentru proiectele blocate
Cererea de reexaminare nu anulează legea, dar redeschide dezbaterea parlamentară. Deputații și senatorii pot accepta integral, parțial sau pot respinge observațiile președintelui, printre care definirea mai clară a noțiunii de „beneficiar” al derogării de la regimul ariilor protejate.
Miza practică ține de securitatea energetică a României, într-un context în care unele dintre aceste amenajări au termene de finalizare estimate până în 2028-2030. Blocajul actual amână însă orice progres concret, indiferent de rezultatul final al dezbaterii din Parlament.
Susținătorii legii argumentează că investițiile sunt necesare pentru creșterea producției interne de energie și pentru reducerea dependenței de importuri, mai ales în contextul unei crize energetice resimțite acut în ultimele luni. Administrația Prezidențială avertizează, la rândul ei, că lipsa unor definiții clare în lege ar putea duce la aplicarea sa discreționară și la noi litigii juridice, indiferent de intenția inițială a legiuitorului.
Disputa dintre Palatul Cotroceni și PSD pe tema hidrocentralelor din arii protejate rămâne deschisă, iar decizia finală va depinde de modul în care Parlamentul va gestiona cererea de reexaminare în perioada următoare.
