Statele Unite atrag atenția asupra disfuncționalităților profunde din sistemul judiciar românesc, într-un raport oficial care subliniază pierderile repetate la CEDO și închiderea a mii de dosare penale din cauza prescripției.
Departamentul de Stat al SUA a lansat o evaluare severă a climatului investițional din România, concluzionând că justiția rămâne arhaic organizată și profund ineficientă, în ciuda progreselor parțiale în digitalizare. Raportul, publicat în septembrie 2024 sub titlul „Romania Investment Climate Statement”, evidențiază probleme structurale care îi fac pe investitorii americani să ezite în fața mediului de afaceri românesc.
Cifrele care confirmă deficiențele
Statisticile prezentate în document sunt îngrijorătoare: doar în 2024, România a pierdut 62 de cauze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru durată excesivă a proceselor. Cu 137 de cauze depuse la CEDO în același an, țara noastră se poziționează în primele cinci state europene la acest capitol negativ. Sistemul judiciar continuă să funcționeze preponderent pe hârtie, ceea ce amplifică lentoarea procedurală și crește riscul de încălcare a drepturilor fundamentale.
Între 2022 și 2025, aproape 10.000 de dosare penale – mai exact 9.635 – au fost închise din cauza prescripției răspunderii penale. Această cifră semnalează o incapacitate cronică a sistemului de a finaliza investigațiile în timp util, lăsând infracțiuni grave nepedepsite și compromițând încrederea publică în justiție.
Percepția corupției: Un vârf european nefericit
Oficialii americani citează datele din Eurobarometrul lansat în iulie 2024, care relevă o percepție catastrofală în rândul mediului de afaceri românesc. Conform sondajului, 94% dintre antreprenorii chestionați consideră că fenomenul corupției este răspândit la nivel național – cu mult peste media europeană de 64%. Mai mult, 59% dintre aceștia cred că funcționarii publici privilegiază rudele și prietenii în acordarea contractelor și avantajelor.
🗞️ Citește și Acestea
Investitorii americani raportează probleme constante cu serviciul vamal, funcționarii municipali și autoritățile financiare locale. Lipsa transparenței și birocrația excesivă se combină cu fenomene de corupție care descurajează capital străin. Documentul american semnalează că măsurile de descurajare progresează prea lent, iar modificările legislative anterioare – inclusiv presiunile exercitate asupra Direcției Naționale Anticorupție – au slăbit eficiența luptei anticorupție.
Context și implicații strategice
Raportul Departamentului de Stat vine după ridicarea Mecanismului de Cooperare și Verificare (MCV) în 2022 și reprezintă unul dintre puținele documente occidentale care nu cosmetizează realitatea din justiție. În contextul în care România aspiră la aderarea la OCDE și își propune să atragă investiții strategice, aceste critici reprezintă un semnal de alarmă imposibil de ignorat.
Studiul OCDE din 2024, citat în raport, avertizează că practicile corupte rămân profund înrădăcinate în anumite sectoare economice și că reformele avansează într-un ritm nesatisfăcător. Conform Indicelui de Percepție a Corupției elaborat de Transparency International, România ocupă locul 65 din 180 de țări evaluate – sub media UE.
Documentul american subliniază că, deși există instituții precum Agenția Națională de Integritate sau Agenția Națională pentru Administrarea Bunurilor Indisponibilizate, țara noastră nu a reușit încă să implementeze un regim funcțional de confiscare a averilor ilicite. Reducerea normelor de guvernanță corporativă la companiile de stat din 2017 a adâncit vulnerabilitățile și a permis erodarea standardelor de transparență.
Verdictul Washingtonului
Raportul este necruțător în concluzii: duratele excesive ale proceselor, lipsa de eficiență a sistemului judiciar și fenomenele de corupție persistente constituie obstacole majore în calea dezvoltării economice. Pentru investitorii americani, stabilitatea legislativă și predictibilitatea mediului de afaceri rămân idealuri îndepărtate. 93% dintre companii se plâng de legislație în permanentă schimbare, 85% de fiscalitate abuzivă, iar 71% consideră corupția o problemă centrală în desfășurarea activității.
Criticile americane vin într-un moment în care România caută să-și consolideze poziția pe scena europeană și să atragă capital occidental. Fără reforme substanțiale în justiție și fără o luptă reală împotriva corupției, țara riscă să rămână izolată într-o zonă gri, neprielnică investițiilor de calitate și dezvoltării durabile.
