Viorel Pașca, fondatorul azilelor de la Dumbrava, a vorbit în direct despre acuzațiile DIICOT, susținând că spitale din toată țara i-au trimis timp de aproape 20 de ani bolnavi pentru care instituțiile statului nu găseau soluții. Potrivit Adevărul, Pașca a fost invitat la emisiunea „Culisele Statului Paralel” de la Realitatea Plus.
Intervenția vine în plin dosar DIICOT privind așezămintele neautorizate din Bihor, unde procurorii îl acuză pe Pașca și pe apropiații săi de constituire a unui grup infracțional organizat și trafic de persoane.
Cum spune că a început totul
Pașca a povestit că activitatea de la Dumbrava a pornit acum aproape 20 de ani, de la o casă cu două camere goale. Potrivit Realitatea.net, ideea i-a venit după ce a văzut la televizor o știre despre persoane fără adăpost care au murit de frig.
„Într-o seară de iarnă am văzut la televizor o știre: încă două persoane au murit în România din cauza gerului. Atunci mi-am dat seama că sunt două camere goale care ar putea fi folosite să pun acolo doi oameni care stau în frig”, a povestit Pașca.
El susține că nu și-a imaginat inițial la ce dimensiuni va ajunge activitatea, pe măsură ce tot mai multe instituții ale statului au început să trimită persoane vulnerabile în casele administrate de familia sa.
🗞️ Citește și Acestea
„Spitalul nu este vinovat că i-a trimis la Dumbrava”
Fondatorul așezămintelor susține că spitalele, poliția și primăriile au apelat la Dumbrava pentru că nu aveau alte soluții pentru pacienți fără familie, acte sau locuință. „Medicii îl tratează, se ocupă de el, până vine ziua în care trebuie externat. Atunci se trezesc cei de la spital că n-au unde să-l trimită”, a explicat Pașca.
Potrivit acestuia, spitalele apelau la Dumbrava ca la o ultimă soluție, iar persoanele relocate proveneau din toate județele țării, inclusiv din București. „Nu a existat niciun județ care să nu trimită bolnavi”, a declarat el.
De ce spune că nu a vrut un azil clasic
Întrebat despre lipsa autorizării, Pașca a susținut că, în primii ani, nu și-a propus să înființeze un azil, ci doar să ofere un adăpost oamenilor rămași fără soluții. El a explicat că a analizat standardele legale de autorizare, dar a considerat că acestea erau imposibil de aplicat fără demolarea și reconstruirea completă a caselor deja locuite de sute de persoane.
„Este imposibil să iei o casă normală de locuit și să o transformi în centru fără să o dărâmi cu totul. Una dintre condiții este ca fiecare cameră să aibă baie, toaletă, înăuntru”, a afirmat el, precizând că la momentul respectiv existau deja 200 de persoane cazate în mai multe case.
Profilul persoanelor din centre
Pașca descrie beneficiarii drept persoane greu de îngrijit: oameni ai străzii, bolnavi în stare gravă, persoane cu amputări, paralizii sau boli oncologice avansate, majoritatea fără venituri proprii. „Oamenii ăștia n-au lucrat o zi în viața lor. Când ajungeau la Dumbrava, erau de obicei trimiși de către spitale cu picioarele amputate, paralizați, cu cancer în ultimă fază”, a spus el.
El a respins ideea că ar fi primit fonduri de la stat pentru îngrijirea acestor persoane, susținând că activitatea s-a bazat exclusiv pe donații, multe venite de la pensionari cu venituri modeste. „Noi ne-am propus să creăm un loc unde să le fie mult mai bine ca în stradă”, a mai afirmat Pașca.
Contextul dosarului DIICOT
Potrivit HotNews.ro, ancheta DIICOT susține că, sub aparența unei activități umanitare, persoanele vulnerabile ar fi fost exploatate financiar prin obținerea de venituri din pensii, indemnizații, beneficii sociale, donații și sponsorizări.
Tribunalul București a respins cererea DIICOT de arestare preventivă și a dispus cercetarea sub control judiciar a lui Viorel Pașca și a membrilor familiei sale. Decizia instanței nu privește fondul acuzațiilor, iar persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Dosarul rămâne unul dintre cele mai discutate subiecte din spațiul public, opinia fiind împărțită între cei care denunță condițiile din centre și cei care susțin că Pașca a preluat o povară pe care instituțiile statului nu au vrut sau nu au putut să o gestioneze.
–
