Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul traficant de arme rus Viktor Bout, supranumit „negustorul morții”, susține că Rusia ar putea ataca centre logistice din România dacă țara continuă să sprijine efortul de război al Ucrainei, potrivit Antena 3 CNN. Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat jurnalistului american Tucker Carlson.
Ce a spus exact Viktor Bout despre România
Discuția cu Carlson a pornit de la rolul tot mai activ al statelor europene în producția de armament pentru Ucraina. Bout a explicat, în termenii doctrinei militare ruse, cum ajunge acest fapt să transforme fabricile și infrastructura logistică din jurul lor în ținte pe care Moscova le consideră legitime.
„Asta ne împinge din nou foarte aproape de conflict, unde, în cele din urmă, nu am avea altă opțiune decât să începem să atacăm centre logistice din Polonia, din România, din Germania și din toate aceste țări, pentru că fac parte din conflict”, a declarat Viktor Bout, potrivit Ziare.com.
El a adăugat: „În conformitate cu tot dreptul internațional, avem dreptul deplin să-i atacăm pe cei care produc armament și declară că acestea sunt fabrici aparținând Ucrainei”.
🗞️ Citește și Acestea
Cine e Viktor Bout și de ce contează afirmațiile sale
Bout nu este un comentator oarecare. Este fostul traficant de arme care a inspirat filmul „Lord of War”, condamnat în Statele Unite la 25 de ani de închisoare și eliberat în decembrie 2022, în urma unui schimb de prizonieri pentru care americanii au cedat baschetbalista Brittney Griner.
Reîntors în Rusia, Bout s-a alăturat Partidului Liberal Democrat (LDPR), formațiune ultranaționalistă loială Kremlinului, devenind, potrivit Adevărul, unul dintre vocile care reflectă gândirea strategică a cercurilor apropiate de conducerea de la Moscova. Declarațiile sale, chiar dacă nu au valoare de fapt confirmat, funcționează ca semnal politic.
De ce nu e doar retorică: incidentele deja petrecute în România
Amenințarea nu apare într-un context gol. România se confruntă, de aproape trei ani, cu efecte directe ale războiului din Ucraina, mai ales în zona de graniță de la Dunăre. Potrivit datelor Ministerului Apărării Naționale, spațiul aerian românesc a fost încălcat de drone rusești în aproximativ 29 de rânduri până la jumătatea anului 2026, iar fragmente de aparate de zbor au fost găsite pe teritoriul național în circa 50 de situații, majoritatea în județul Tulcea.
Pe 29 mai 2026, un incident petrecut la Galați a marcat, potrivit relatărilor din presă, prima situație în care o dronă a lovit direct o zonă dens populată din România, cu persoane rănite. La începutul lunii iunie, o dronă navală ucraineană încărcată cu explozibil a explodat lângă terminale de depozitare din portul Constanța, deviată probabil din cauza bruiajului electronic rusesc.
România, exemplu politic în discursul lui Bout despre Occident
Dincolo de miza militară, România a apărut în interviu și într-un al doilea context, de această dată politic. Bout a folosit țara ca exemplu al a ceea ce el numește o formă mascată de dictatură în Europa, susținând, fără nicio probă concretă, că guvernul de la București ar fi fost impus împotriva voinței populare de rețele globaliste.
Această formulare reproduce aproape identic un narativ folosit constant de propaganda rusă în privința statelor est-europene considerate ostile Moscovei, motiv pentru care afirmațiile trebuie tratate cu rezerva corespunzătoare unei surse cu interese politice directe.
Avertismentul nuclear care completează tabloul
Bout a mai transmis, în cadrul aceluiași interviu, un avertisment aplicabil oricărei țări membre NATO aflate în conflict deschis cu Rusia. El a susținut că Moscova ar răspunde cu arme nucleare oricărei amenințări percepute la adresa existenței sale, lăudând totodată capacitatea arsenalului rusesc de a distruge complet un teritoriu național.
Faptul că România apare de două ori în același interviu, o dată ca posibilă țintă militară și o dată ca exemplu politic, spune ceva despre modul în care este privită țara din perspectiva discursului strategic rusesc: simultan ca infrastructură relevantă pentru sprijinul acordat Ucrainei și ca teren propice pentru mesaje de subminare a încrederii în instituțiile democratice. Autoritățile române nu au reacționat oficial, până la acest moment, la declarațiile lui Bout.
