Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Deputații europeni și statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un acord istoric pentru autorizarea plantelor rezultate din noi tehnici genomice (NTG) în agricultură, potrivit StiriPeSurse. Acordul încheiat în noaptea de miercuri spre joi deschide calea pentru cultivarea unor plante rezistente la secetă, boli și poluare, precum și pentru grâu cu conținut redus de gluten.
Ce sunt noile tehnici genomice.
Catalogate drept „noi OMG” de către critici, tehnicile genomice noi permit modificarea genomului unei plante fără să introducă ADN străin, spre deosebire de organismele modificate genetic de primă generație. Seminţele obţinute prin NTG sunt organisme modificate genetic, însă nu sunt „transgenice” – o distincție tehnică crucială care a permis compromisul politic.
Marile sindicate agricole susțin cu fervoare aceste biotehnologii care creează varietăți rezistente la secetă sau boli, necesitând mai puține pesticide. Organizațiile de mediu manifestă însă îngrijorări majore față de această direcție. „Această tehnologie va permite să se cultive plante rezistente la modificările climatice şi să se obţină randamente mai mari pe suprafeţe mai mici„, a declarat eurodeputata suedeză Jessica Polfjärd (PPE), raportoarea textului.
Două categorii distincte de reglementare.
Compromisul la care s-a ajuns relaxează regulile actuale pentru o parte a NTG-urilor, denumite categoria 1. Acestea, sub rezerva unui număr limitat de mutații, vor fi considerate echivalente ale varietăților convenţionale. Important, NTG-urile rezistente la ierbicide sau insecticide nu vor fi autorizate pe piață, în numele dezvoltării durabile.
🗞️ Citește și Acestea
Autoritatea europeană de Securitate Alimentară (EFSA) a fost în favoarea abordării Bruxelles-ului. Mai prudentă, Agenţia franceză ANSES a preconizat într-un aviz din 2024 o evaluare „caz cu caz” a riscurilor sanitare și de mediu înainte de orice punere pe piață, conform Parlamentul European.
Dezbaterea asupra trasabilității.
Unul dintre cele mai tensionate subiecte de negociere a fost etichetarea produselor finale. Conform acordului, prezența unor NTG de categoria 1 va apărea pe sacii de semințe cumpărați de agricultori, dar nu pe eticheta produsului final destinat consumatorilor. Charlotte Labauge, de la ONG-ul Pollinis, denunță „o atingere gravă adusă drepturilor fundamentale ale consumatorilor„.
Dezbaterile au durat luni de zile în cadrul UE atât cu privire la trasabilitate, cât și la brevetele de care vor putea beneficia aceste NTG-uri. Eurodeputați și unele state membre se tem că brevetele vor destabiliza sectorul agricol prin concentrarea lor în mâinile multinaţionalelor, în detrimentul micilor agricultori.
Critici vehemente din Parlament.
În Parlament, socialistul francez Christophe Clergeau a criticat dur compromisul: „Ne jucăm de-a ucenicii vrăjitori, le luăm consumatorilor libertatea de a alege și aruncăm agricultorii în braţele marilor grupuri internaţionale„, a declarat eurodeputatul pentru AFP, potrivit Știrile Pro TV.
Eurodeputatul francez Pascal Canfin (centru) a salutat însă o „veste excelentă” și „mai multe soluţii” împotriva penuriilor de apă, subliniind potențialul tehnologiei în contextul schimbărilor climatice.
Excluderi și limitări.
În agricultura „biologică” nu va fi autorizat niciun NTG, acestea rămânând interzise. Măsura vine după ce sectorul organic a cerut cu insistență menținerea distincției clare față de metodele de producție convenționale.
De asemenea, simplificarea regulilor era cerută de puternica organizație agricolă Copa-Cogeca și de marii producători de semințe, în numele competitivităţii europene față de Statele Unite și China, care autorizează deja NTG-urile.
Cronologia până la comercializare.
Acordul trebuie aprobat pentru ultima oară de statele membre și Parlamentul European pentru a intra în vigoare. De la faza de testare a noilor varietăți până la comercializare sunt necesari mai mulți ani, astfel că alimentele produse cu NTG-uri nu vor ajunge imediat în farfuriile europenilor.
În România, legislația actuală permite cultivarea hibridului de porumb MON810, rezistent la sfredelitorul porumbului, cu avizul Ministerului Agriculturii. Țara ocupă locul 3 în Uniunea Europeană privind suprafețele cultivate cu porumb modificat genetic, în timp ce această practică este interzisă în Germania, Austria, Ungaria, Luxemburg, Grecia și Franța.
Concluzii și perspectivă.
Decizia UE marchează un moment decisiv în abordarea biotehnologiilor agricole europene, balansând între necesitatea adaptării la schimbările climatice și principiul precauției. Următorii ani vor arăta dacă această tehnologie va revoluționa agricultura europeană sau va declanșa noi controverse privind siguranța alimentară și independența fermierilor.
