Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a criticat mutările făcute recent de PNL, după ce partidul condus de Ilie Bolojan a cooptat trei parlamentari aleși pe listele SOS România și POT, potrivit Ziare.com. Botond a numit fenomenul traseismului politic „o boală veche” a României postdecembriste.
Trei transferuri într-o singură sesiune parlamentară
Pe finalul sesiunii parlamentare, PNL a preluat trei parlamentari aleși inițial pe listele altor formațiuni: Adrian Peiu și Dorin Petrea, aleși pe listele SOS România, și Ștefan Borțun, ales pe listele POT. Potrivit B1TV, Borțun a susținut că decizia de a intra în grupul PNL i-a aparținut în totalitate și că nu a fost contactat de liberali.
Ulterior integrării, Ilie Bolojan i-a numit pe Adrian Peiu și Dorin Petrea șefi ai organizațiilor județene PNL Ialomița, respectiv Brăila, potrivit STIRIPESURSE.RO.
Csoma Botond: „Nu ne bucurăm de acest lucru”
Întrebat despre aceste mutări, liderul deputaților UDMR a declarat, pentru STIRIPESURSE.RO, că partidul său nu privește favorabil transferurile din PNL. „Nu ne bucurăm de acest lucru, eu nu vreau să intru foarte mult în bucătăria internă a Partidului Național Liberal”, a spus Csoma Botond.
🗞️ Citește și Acestea
Liderul UDMR a subliniat că fenomenul nu este nou în politica românească. „Din păcate, traseismul în România este la modă, nu este o chestie nouă. În România postdecembristă, începând din anul 1990, traseismul politic a fost la modă”, a completat el.
„O boală veche postdecembristă”
Botond a mai precizat că nu poate caracteriza întregul PNL după cazurile individuale, amintind că fenomenul a existat și în alte partide, inclusiv la PSD. „Da, o boală veche, da. O boală veche postdecembristă, da, așa e”, a conchis liderul deputaților UDMR.
Bolojan a evitat să răspundă dacă parlamentarii SOS și POT sunt extremiști
Întrebat direct dacă parlamentarii proveniți din SOS și POT sunt extremiști doar cât timp rămân în partidele de origine, dar devin acceptabili odată intrați în PNL, premierul demis Ilie Bolojan a evitat să răspundă punctual, invocând faptul că, la conferințele de presă susținute la Guvern, a preferat să evite comentariile politice fără legătură cu activitatea Executivului.
Un tipar mai vechi de transferuri parlamentare
Potrivit ReplicaOnline, Dorin Petrea îi ceruse chiar demisia lui Ilie Bolojan din funcția de premier, în luna februarie, acuzându-l că a împins România în recesiune printr-o politică de austeritate. La doar câteva luni distanță, același parlamentar a devenit lider interimar al organizației PNL Brăila.
O contradicție pe care PNL o evită să o comenteze
Situația ridică o contradicție evidentă pentru partidul aflat la guvernare: dacă SOS și POT sunt formațiuni extremiste, așa cum susțin frecvent oficialii PNL, atunci partidul liberal ajunge să integreze exact figurile pe care le denunță public. Dacă, dimpotrivă, cei trei nu sunt considerați extremiști, atunci eticheta aplicată anterior formațiunilor lor de origine ar fi fost, cel puțin parțial, un instrument de retorică politică.
Mutările au loc într-un moment în care coaliția de guvernare încearcă să găsească o formulă pentru un nou executiv, după căderea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură. Consolidarea grupurilor parlamentare ale PNL prin astfel de transferuri ar putea influența calculele privind o eventuală majoritate pentru un viitor prim-ministru.
Reacția UDMR, un partener tradițional de guvernare al PNL, arată că nemulțumirile legate de traseismul politic depășesc granițele opoziției. Rămâne de văzut dacă discuția va influența negocierile pentru formarea noului guvern.
–
