Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
.Tudorel Toader, fost ministru al Justiției și fost judecător CCR, a declarat că expertiza depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție privind legea pensiilor magistraților „nu constituie un criteriu de constituționalitate”, potrivit StiriPeSurse.ro. Declarațiile vin în contextul în care Curtea Constituțională a amânat, vineri, pentru a patra oară, decizia privind constituționalitatea acestei legi controversate.
Importanța majoră a legii pensiilor magistraților.
Tudorel Toader a subliniat că proiectul de lege aflat sub control de constituționalitate are un impact social, public și financiar deosebit. „Proiectul de lege adoptată și supusă controlului de constituționalitate prezintă o deosebită importanță, un impact social, un impact public major, poate chiar și un impact financiar”, a declarat fostul ministru.
El a atras atenția că CCR a acordat un termen pentru aprofundarea documentării, deși în trecut solicitări similare ale unor judecători nu au fost acceptate. „Observăm că de data aceasta s-a acordat termenul pe care anterior a fost refuzat, deși legea îl prevede”, a mai precizat Toader.
Curtea Constituțională a amânat pronunțarea pentru data de 11 februarie 2026, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a depus o expertiză contabilă extrajudiciară pe 15 ianuarie 2026.
🗞️ Citește și Acestea
Tensiunile create în jurul reformei
Fostul ministru al Justiției a atras atenția asupra tensiunilor generate de această reformă legislativă. „S-a creat atâta animozitate în jurul acestei legi, s-au creat atâtea așteptări, politicienii au făcut atâtea promisiuni”, a spus Toader, potrivit Mediafax.
El a subliniat că „jaloanele din PNRR nu POT fi puse împotriva Constituției”, avertizând că promisiunile electorale nu pot fi împlinite peste noapte. „Au fost promisiuni electorale și de data asta caută să le împlinească față de alegător”, a adăugat acesta.
Despre efectele legii, Toader a declarat că există „efecte la nivel individual pentru magistrații care se vor pensiona, dar efecte și asupra bugetului”. România riscă să piardă 230 de milioane de euro din fonduri europene PNRR dacă legea nu este adoptată conform jalonului stabilit.
Probleme de constituționalitate.
Conform analizei lui Tudorel Toader, legea ridică probleme de constituționalitate atât intrinsecă, cât și extrinsecă. „Sunt elemente intrinseci și extrinseci, posibile de neconstituționalitate. Dar extrinsec apare și această presiune publică, această adevărată ostilitate care a fost creată de către politicieni împotriva magistraților”, a explicat acesta, potrivit Ziare.com.
Fostul judecător CCR a precizat că, în ceea ce privește studiul de impact depus de ÎCCJ: „Orice act normativ nu poate fi adoptat fără un studiu de impact”, dar a punctat că studiul nu este „decisiv”, ci mai degrabă „lămuritor”.
Contextul reformei.
Guvernul vrea ca vârsta de pensionare să crească gradual până la 65 de ani (față de 48 de ani în prezent), iar pensia să nu depășească 70% din venitul net. Pensia medie a unui magistrat este de 25.000 de lei, iar unele depășesc 35.000 de lei, ceea ce face ca pensiile magistraților să fie mult mai mari decât ale altor categorii profesionale.
Toader a observat că, de această dată, „n-a mai spus nimeni că au lipsit patru judecători”, referindu-se la absențele care au marcat ședințele anterioare din 28 și 29 decembrie 2025, când doar 5 dintre cei 9 judecători au fost prezenți în sală.
Fostul ministru al Justiției și-a exprimat speranța că „pe 11 februarie se va pronunța o decizie”, subliniind că „românii au nevoie de justiție” și că sunt „atâtea procese suspendate, amânate, probleme nerezolvate”.
