Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) l-a acuzat vineri pe premierul Ilie Bolojan că induce în eroare opinia publică când susține că reforma pensiilor magistraților constituie un jalon nerealizat din PNRR, de care depind peste 200 de milioane de euro. Această dispută publică scoate la iveală diferențe majore de interpretare asupra îndeplinirii obligațiilor României față de Comisia Europeană.
Ce susține premierul Bolojan
Joi seara, la postul B1 TV, premierul Ilie Bolojan a declarat categoric că „rezolvarea pensiilor magistraților este un jalon, deci o obligație pe care România și-a asumat-o în anii trecuți, de care depinde o sumă de peste 200 de milioane de euro„. Acesta a mai adăugat că, în total, România riscă să piardă peste 800 de milioane de euro din trei jaloane neîndeplinite, fiecare în valoare de 200-300 de milioane de euro.
Premierul și-a exprimat speranța că la următoarea ședință a Curții Constituționale, programată pentru 20 octombrie, „se va închide acest subiect„, făcând referire la sesizarea de neconstituționalitate depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție asupra noii legi a pensiilor magistraților.
Replica dură a magistraților
CSM a răspuns prompt prin intermediul unui comunicat de presă publicat vineri, în care contrazice punctual afirmațiile premierului, potrivit informațiilor publicate de Știrile ProTV. Magistrații susțin că jalonul 215 din PNRR a fost deja evaluat pozitiv de către Comisia Europeană în octombrie 2024, prin modificările aduse de Legea nr. 282/2023.
„Prin Legea nr. 282/2023 a fost modificat substanțial regimul pensionării magistraților (sub aspectul condițiilor de pensionare, al modului de calcul al pensiei, al etapizării etc.), toate aceste elemente fiind luate în considerare de Comisia Europeană pentru a evalua pozitiv obiectivul 215„, se arată în comunicatul CSM.
🗞️ Citește și Acestea
Instituția subliniază că singura problemă identificată de Comisia Europeană a fost legată de impozitarea progresivă a pensiilor, declarată ulterior neconstituțională de CCR, dar această chestiune a fost deja reglementată prin primul pachet de măsuri fiscale adoptat de Guvern.
Context și implicații politice
Conflictul dintre CSM și Executiv se desfășoară în contextul în care Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra constituționalității noii reforme a pensiilor magistraților. Aceasta prevede creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și mărirea vechimii minime necesare de la 25 la 35 de ani.
CSM denunță ceea ce consideră a fi „presiuni politice asupra instanței de contencios constituțional” și face apel la „respectarea adevărului juridic și instituțional„. Magistrații subliniază că „justiția nu poate fi o temă constantă de campanie electorală„, o declarație care pare să vizeze utilizarea politică a acestui subiect.
Din perspectivă financiară, pensiile magistraților reprezintă o sumă considerabilă pentru bugetul de stat. Conform datelor oficiale, pensia medie a magistraților în iulie 2025 a fost de 25.283 lei, din care 22.084 lei provin de la bugetul de stat, nu din contribuțiile anterioare.
Analiză: Între reformă și independență
Această dispută publică reflectă tensiunea dintre necesitatea reformelor fiscale și principiul independenței justiției. Pe de o parte, Guvernul invocă presiunea financiară exercitată de obligațiile din PNRR și nevoia de sustenabilitate a sistemului de pensii. Pe de altă parte, magistratura apără independența sa instituțională și contestă exactitatea informațiilor prezentate de Executiv.
Situația devine și mai complexă în contextul în care premierul Bolojan a legat soarta Guvernului său de aprobarea acestor reforme, declarând anterior că ar demisiona în cazul unui eșec. Această poziție politică ridică întrebări asupra gradului în care considerațiile politice influențează procesul decizional din justiție.
Controversa dintre CSM și premierul Bolojan evidențiază nu doar diferențe tehnice de interpretare a obligațiilor din PNRR, ci și o tensiune mai profundă între puterea executivă și cea judecătorească. Decizia CCR din 20 octombrie va fi crucială nu doar pentru soarta reformei pensiilor magistraților, ci și pentru stabilitatea politică a României și relația cu Comisia Europeană.
