Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Pe 24 februarie 2026, la Washington va avea loc o reuniune multilaterală decisivă privind Coridorul Vertical, proiectul strategic de transport al gazului natural lichefiat (GNL) american prin Grecia, România și mai departe spre Ucraina, Ungaria și Slovacia. SUA aplică o presiune diplomatică intensă pentru a-l face viabil comercial, în timp ce Uniunea Europeană ezită să finanțeze infrastructura necesară, conform Kathimerini, în traducerea Rador Radio România.
Miza summitului de la Washington pentru securitatea energetică.
La întâlnire vor participa secretarii americani pentru energie și interne, Chris Wright și Doug Burgum, alături de miniștrii energiei din țările Coridorului Vertical și de Ditte Jørgensen, șeful Direcției Generale Energie din Comisia Europeană. Prezența oficialului european este considerată crucială, deoarece proiectul necesită finanțare pentru infrastructura din Bulgaria și România, plus un al doilea terminal FSRU în Grecia — investiții estimate la 1 miliard de euro.
Problema centrală: UE a încetat să mai finanțeze proiecte de infrastructură de gaze naturale în ultimii ani, ca parte a politicii de tranziție verde. Între timp, Europa de Est continuă să absoarbă aproximativ 17 miliarde de metri cubi de gaze rusești anual, o cantitate ce ar urca la 35 de miliarde după sfârșitul războiului din Ucraina.
Bruxellesul vine cu o propunere de compromis.
Reprezentantul Special al UE pentru Coridorul Vertical, Klaus Dieter Borchardt, a purtat discuții exploratorii la Atena și urmează să viziteze Bulgaria și România înainte de summit. Propunerea sa de compromis ar evita finanțarea directă de infrastructură nouă, în schimb ar deschide capacitățile conductei prin care gazul rusesc este transportat în prezent din Turcia prin Bulgaria, Serbia și Ungaria — pentru a o reconverti în transport de GNL american.
🗞️ Citește și Acestea
Dacă această soluție se confirmă, ea ar oferi Greciei o capacitate suplimentară de export de 10 miliarde de metri cubi anual și ar putea susține viabilitatea unui al doilea terminal FSRU. Obstacolul rămâne Serbia, care controlează 51% din proprietatea conductei respective, construite inițial de Gazprom.
România, în centrul unui joc geopolitic cu miză energetică majoră.
SUA negociază cu UE dintr-o poziție de forță: acordul transatlantic în vigoare prevede achiziții europene de GNL, petrol și produse nucleare americane în valoare de 750 de miliarde de dolari până în 2028, sumă pe care Washingtonul o folosește ca pârghie de presiune. România ocupă o poziție strategică în acest lanț de aprovizionare, ca țară de tranzit esențială pentru GNL american destinat Europei Centrale și de Est.
Summitul de la Washington din 24 februarie va testa dacă Europa poate depăși blocajul dintre politica sa de tranziție energetică și necesitățile de securitate a aprovizionării, cu România ca piesă-cheie pe tabla acestui șah geopolitic.
