Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Statele Unite și-au manifestat public intenția ca Germania să preia funcția de comandant suprem al forțelor NATO în Europa (SACEUR), o poziție tradițional ocupată de un oficial american din 1949. Declarația a fost făcută de Matthew Whitaker, ambasadorul SUA la NATO, în cadrul Conferinței de Securitate de la Berlin, potrivit StiriPeSurse.
„Aștept cu nerăbdare ziua în care Germania va veni în Statele Unite și va spune că este pregătită să preia comanda forțelor aliate„, a afirmat Whitaker, subliniind că acest obiectiv „aspirațional” rămâne încă departe de realizare.
Reacția surprinsă a Germaniei.
Comentariile ambasadorului american au luat pe nepregătite audiența de la Berlin. Generalul-locotenent Wolfgang Wien, reprezentantul Germaniei la NATO și UE, s-a declarat „un pic uimit” de propunere și a subliniat că perspectiva Berlinului este diferită, conform UnHerd.
Wien a precizat că Germania este dispusă să își asume mai multe responsabilități în cadrul Alianței, dar consideră funcția SACEUR ca fiind „în mod tradițional americană” și un „teren american„. Reacția sa vizibilă reflectă provocările enorme – tehnice, simbolice și politice – pe care le-ar implica o astfel de schimbare istorică.
🗞️ Citește și Acestea
Contextul strategic: Consolidarea apărării europene.
SACEUR, unul dintre cele două comandamente strategice NATO, coordonează operațiunile aliate și este condus în prezent de generalul Alexus G. Grynkewich, care și-a preluat funcția pe 4 iulie 2025. Postul nu implică doar mișcarea trupelor pe hartă, ci necesită coordonare la nivel nuclear și legături directe cu președintele american, motiv pentru care nicio națiune europeană nu l-a deținut în cei 75 de ani de istorie NATO.
Declarațiile ambasadorului american vin într-un context de consolidare accelerată a apărării europene. Uniunea Europeană a aprobat recent un pachet ambiți de mobilitate militară în valoare de 17,65 miliarde de euro pentru următorul cadru financiar multianual (2028-2034) – de zece ori mai mult decât alocarea actuală de 1,7 miliarde de euro, relatează Veridica.
„Schengenul militar”: Infrastructura critică.
Pachetul UE vizează crearea unui „Schengen militar” care să permită trupelor și echipamentelor să se deplaseze rapid prin Europa, reducând timpul de la săptămâni la doar câteva zile. În prezent, mutarea unei armate din vestul Europei spre flancul estic poate dura până la 45 de zile, iar țările trebuie să aștepte săptămâni pentru autorizații de tranzit.
Noile reguli vor acorda statelor membre doar trei zile pentru aprobare în timp de pace și doar șase ore în situații de urgență. Comisia a identificat 500 de puncte critice de infrastructură – poduri, porturi, tuneluri, căi ferate – care trebuie modernizate pentru a suporta echipamentele militare grele. Costul estimat al acestor lucrări este de aproximativ 100 de miliarde de euro.
Kaja Kallas, șefa politicii externe a UE, a susținut că astfel de investiții ar putea descuraja o posibilă agresiune din partea Rusiei. „Rețelele logistice solide fac diferența între câștigarea și pierderea războaielor„, a declarat comisarul european pentru transporturi, Apostolos Tzitzikostas.
Prezența NATO pe flancul estic.
Paralel cu această inițiativă, NATO menține o prezență semnificativă pe flancul estic, desfășurând aproximativ 40.000 de militari de-a lungul unei distanțe de 2.500 de kilometri, în special în Bulgaria, România, Ungaria, Slovacia și Polonia, pentru a asigura descurajarea împotriva eventualelor amenințări.
România, ca țară membră atât a UE, cât și a NATO, va trebui să participe activ la acest proiect comun de mobilitate militară, esențial pentru securitatea flancului estic al Alianței.
Implicații strategice și pivotul către Asia.
Propunerea lui Whitaker reflectă o recalibrare strategică a SUA, care dorește ca Europa să își asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare pe măsură ce Washington își redirecționează atenția spre Indo-Pacific pentru a contracara amenințarea chineză. La Summitul de la Haga din iunie 2025, aliații NATO au convenit să crească treptat cheltuielile de apărare la 5% din PIB până în 2035, din care 1,5% poate fi alocat infrastructurii.
Whitaker a subliniat pe rețelele sociale că aliații „trebuie să livreze obligațiile de la Summitul de la Haga„, incluzând investiții în apărare, cooperare industrială sporită, consolidarea rezilienței și protejarea coeziunii – „cel mai mare avantaj strategic” al Alianței, potrivit Stars and Stripes.
Deși Germania a crescut semnificativ cheltuielile de apărare recent, țara nu deține arme nucleare și ar avea nevoie de ani de pregătire pentru a prelua efectiv comanda forțelor NATO în Europa. „Suntem încă departe de acest moment„, a recunoscut Whitaker, dar conversația în sine marchează un punct de cotitură profund în relațiile transatlantice.
