Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Secretarul general al Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG), Jassem Al-Budaiwi, a solicitat joi Consiliului de Securitate al ONU să autorizeze utilizarea forței pentru eliberarea Strâmtorii Ormuz, blocată de Iran de la declanșarea conflictului cu SUA și Israel, pe 28 februarie 2026. Potrivit Digi24, apelul a fost formulat în cadrul primei reuniuni a Consiliului de Securitate dedicate cooperării cu organizația care reunește Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Qatar, Kuweit și Oman.
Apelul CCG: „Toate măsurile necesare”.
„Iranul a închis Strâmtoarea Hormuz, împiedicând navele comerciale și petrolierele să treacă prin ea și impunând condiții pentru a permite unora să facă acest lucru”, a declarat Al-Budaiwi la New York, citat de AFP și preluat de Agerpres.
El a insistat că Consiliul de Securitate trebuie „să își asume pe deplin responsabilitățile și să ia toate măsurile necesare pentru a proteja coridoarele maritime și a asigura continuarea în siguranță a navigației internaționale”.
Proiectul de rezoluție, depus de Bahrain — care deține și președinția Consiliului de Securitate în luna aprilie —, a ajuns la a șasea versiune după zece zile de negocieri intense. Ultimul text autorizează statele sau coalițiile să utilizeze mijloace „defensive” pentru a asigura siguranța navelor comerciale. Formularea inițială, mai dură, de „toate mijloacele necesare”, a fost atenuată tocmai pentru a reduce opoziția Rusiei și Chinei, potrivit HotNews.ro.
🗞️ Citește și Acestea
SUA și statele arabe susțin rezoluția. Franța sceptică, Rusia și China se opun.
Statele Unite sprijină proiectul de rezoluție, iar Marea Britanie a găzduit joi o reuniune cu peste 40 de țări privind eforturile de redeschidere a strâmtorii. Secretarul general al Ligii Arabe, Ahmed Aboul Gheit, și-a exprimat și el susținerea față de demersul Bahrainului.
Franța s-a distanțat de textul propus. Președintele Emmanuel Macron a calificat o operațiune militară de „eliberare” a strâmtorii drept „nerealistă”, avertizând asupra riscurilor majore de escaladare.
Rusia și China, ambele cu drept de veto, s-au opus ferm. Ambasadorul chinez Fu Cong a avertizat că autorizarea forței „ar echivala cu legitimarea utilizării ilegale a forței”, iar Rusia a denunțat textul ca „părtinitor”. Iranul, prin ministrul de externe Abbas Araghchi, a avertizat că „orice acțiune provocatoare… nu va face decât să complice și mai mult situația”, conform Agerpres.
Votul, programat inițial pentru vineri dimineață, a fost amânat pe termen nelimitat. Vinerea Mare, zi liberă la ONU, a fost invocată oficial drept motiv, deși data era cunoscută dinainte.
O cincime din petrolul mondial, blocată de o lună.
Prin Strâmtoarea Ormuz tranzitează în mod normal o cincime din producția mondială de petrol și o parte semnificativă a gazelor naturale lichefiate. Paralizia aproape completă a acestei rute, operată de Teheran după loviturile americano-israeliene, a generat o creștere bruscă a prețurilor hidrocarburilor la nivel global — inclusiv în România, unde Guvernul Bolojan a fost nevoit să intervină prin reducerea accizei la motorină.
Abdullatif bin Rashid Al Zayani, ministrul de externe al Bahrainului, a subliniat că adoptarea rezoluției ar reflecta „unitatea comunității internaționale în confruntarea cu amenințările la adresa uneia dintre cele mai vitale rute maritime pentru comerțul global și securitatea energetică”.
Impas diplomatic cu consecințe strategice.
Fără un vot favorabil în Consiliul de Securitate, comunitatea internațională rămâne fără un cadru juridic clar pentru o eventuală operațiune de escortă sau deblocare a strâmtorii. Aceasta ar putea împinge SUA și aliații din Golf spre o acțiune unilaterală, cu riscuri serioase de escaladare.
Evoluțiile din zilele imediat următoare vor fi decisive atât pentru soarta negocierilor SUA–Iran, cât și pentru stabilitatea aprovizionării cu energie la nivel global.
