Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Premierul britanic Keir Starmer a reafirmat miercuri că nu va implica Marea Britanie în conflictul din Iran fără o bază juridică solidă, în răspuns direct la criticile acerbe venite din partea președintelui american Donald Trump. Declarația liderului de la Londra vine după ce șeful Casei Albe l-a acuzat că nu este „Winston Churchill” și că a ezitat prea mult înainte de a autoriza utilizarea bazelor militare britanice pentru operațiuni împotriva Teheranului, potrivit Independent.
Tensiunile dintre cei doi lideri ai aliaților NATO au escaladat rapid după ce Starmer a refuzat inițial să permită forțelor americane să lanseze atacuri de pe baze britanice, invocând preocupări legate de legalitatea internațională și absența unui plan coerent. „Ceea ce nu eram pregătit să fac sâmbătă era ca Marea Britanie să se alăture unui război decât dacă eram convins că exista o bază legală și un plan viabil și bine gândit”, a declarat premierul britanic în fața parlamentarilor.
Refuzul inițial și criticile lui Trump.
Președintele Trump a exprimat marți o „dezamăgire” profundă față de atitudinea premierului britanic, afirmând că i-a luat „mult prea mult timp” să autorizeze utilizarea bazei Diego Garcia din Oceanul Indian. În declarații pentru The Telegraph, liderul american a sugerat că relația specială dintre cele două țări a suferit o deteriorare fără precedent. „Este trist să vezi că relația nu mai este ce a fost”, a spus Trump, subliniind că alte țări europene, inclusiv Franța, au fost mult mai cooperante.
Conflictul diplomatic a început sâmbătă, când Marea Britanie a blocat cererea inițială a Statelor Unite de a utiliza baze militare britanice pentru loviturile împotriva Iranului. Decizia a fost luată din motive juridice, Starmer insistând că orice acțiune militară trebuie să aibă o fundamentare legală clară conform dreptului internațional, relatează Digi24.
🗞️ Citește și Acestea
Duminică seara, după presiuni intense și evaluări suplimentare, Londra a acceptat în cele din urmă ca Washingtonul să utilizeze bazele britanice, inclusiv Diego Garcia și RAF Fairford, pentru operațiuni cu „scop defensiv specific și limitat”. Starmer a justificat schimbarea de poziție prin necesitatea de a proteja peste 200.000 de cetățeni britanici aflați în regiune și de a neutraliza capacitățile iraniene de lansare a rachetelor.
Escaladarea conflictului și atacul asupra Ciprului.
Luni, o dronă iraniană a lovit baza RAF Akrotiri din Cipru, marcând primul atac al Teheranului împotriva unei țări membre a Uniunii Europene de la izbucnirea conflictului. Incidentul a determinat evacuarea parțială a personalului militar și a familiilor acestora. Starmer a precizat că atacul nu a fost un răspuns la decizia sa, ci că drona fusese lansată înainte de anunțul privind autorizarea bazelor.
Premierul britanic a subliniat că Iranul se comportă „din ce în ce mai periculos”, atacând nu doar ținte militare, ci și obiective economice din regiune, fără a ține cont de victimele civile. „Avem cel puțin 200.000 de cetățeni britanici în regiune pe care avem datoria să îi protejăm”, a argumentat Starmer în fața Camerei Comunelor.
Guvernul britanic a anunțat organizarea unui zbor de repatriere din Muscat, Oman, pentru cetățenii britanici care doresc să părăsească Orientul Mijlociu pe fondul escaladării conflictului. Zborul, programat pentru miercuri seara, este disponibil pentru cetățenii britanici, partenerii acestora și copiii sub 18 ani cu documente valabile de călătorie.
Deteriorarea relațiilor transatlantice.
Declarațiile recente ale lui Trump subliniază o fractură din ce în ce mai vizibilă în relația specială anglo-americană. Președintele SUA a comparat atitudinea Marii Britanii cu cea a Franței, care a fost „grozavă”, sugerând că Londra nu mai este partenerul de încredere de altădată. „Nu va conta, dar ar fi trebuit să ajute. Ar fi trebuit să o facă”, a adăugat Trump într-un interviu pentru The Sun.
Ministrul britanic pentru relații interguvernamentale, Darren Jones, a încercat să tempereze tensiunile, declarând pentru Times Radio că relațiile dintre cele două țări rămân cruciale, dar a menționat că Marea Britanie a învățat lecții importante din implicarea sa în războiul din Irak din 2003.
Conflictul evidențiază dilema cu care se confruntă statele moderne: cum să mențină alianțe solide fără a se implica automat în conflicte care pot avea consecințe imprevizibile. Starmer rămâne ferm pe poziția că responsabilitatea sa primordială este de a acționa în interesul național al Regatului Unit, chiar dacă acest lucru generează tensiuni cu cel mai apropiat aliat al țării.
Poziția premierului britanic a fost criticată și de opoziția internă, liderul Partidului Liberal Democrat, Ed Davey, solicitând parlamentului să aibă un cuvânt de spus în privința utilizării bazelor britanice de către SUA. „Starmer nu trebuie să permită lui Trump să tragă Marea Britanie într-un alt război prelungit în Orientul Mijlociu”, a avertizat Davey.
