Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Sprijinul pentru noi sancțiuni împotriva Rusiei se erodează tot mai vizibil în Uniunea Europeană, pe măsură ce mai multe capitale refuză măsuri care le-ar putea afecta propriile economii, potrivit unei analize Financial Times, citată de HotNews.
Pentru că sancțiunile UE trebuie aprobate în unanimitate, obiecțiile ridicate de ambasadorii statelor membre la Bruxelles, în ultima săptămână, au blocat deocamdată adoptarea unui nou pachet de măsuri restrictive.
Grecia, principalul obstacol în calea noului pachet
Cel mai vizibil blocaj vine din partea Greciei, care refuză să susțină pachetul dacă nu obține permisiunea de a continua transportul gazului natural lichefiat rusesc către state terțe. Atena invocă protejarea companiei Dynagas, deținută de miliardarul grec George Prokopiou, care a transportat peste 30 de milioane de tone de GNL provenit din proiectul arctic Yamal de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei, potrivit Digi24.
Ambasadorul Greciei la UE a avertizat că interdicția propusă privind transportul de GNL ar „ruina” compania Dynagas, ale cărei nave specializate nu ar putea fi redirecționate ușor către alte rute comerciale.
🗞️ Citește și Acestea
Alte state cer excepții de la sancțiuni
Grecia nu este singura capitală care ridică obiecții. Portugalia și Germania solicită eliminarea interdicției privind importurile de pește rusesc, pentru a proteja industria locală de procesare. Franța și Italia cer relaxarea regulilor privind vizele pentru foști militari ruși, iar Austria vrea deblocarea a 2 miliarde de euro din activele rusești înghețate, pentru a compensa pierderile suferite de Raiffeisen Bank în urma unei amenzi impuse de autoritățile de la Moscova.
Pentru a evita o creștere bruscă a plafonului de preț la petrolul rusesc, cauzată de volatilitatea prețurilor generată de conflictul din Orientul Mijlociu, ambasadorii statelor membre au convenit să prelungească, temporar, nivelul actual al plafonului, de 44,1 dolari pe baril, potrivit Economica.net.
Ce spun diplomații europeni
Un diplomat european citat de Financial Times a rezumat starea de spirit din interiorul negocierilor.
„La masa negocierilor, imperativul moral funcționează din ce în ce mai puțin”, a declarat acesta, adăugând că, deși toate capitalele susțin public o poziție fermă față de Moscova, „în cele din urmă, totul s-a dizolvat” în fața intereselor economice naționale.
Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, a recunoscut că statele membre invocă motive diferite pentru a se opune noilor sancțiuni, subliniind riscul ca unitatea blocului comunitar în sprijinul Ucrainei să fie afectată dacă negocierile nu ajung la un compromis.
De ce contează consensul unanim
Ultimul pachet de sancțiuni propus de Bruxelles vizează exporturile rusești, sistemul financiar al Rusiei și un mecanism menit să mențină plafonul de preț la petrolul rusesc. Regula unanimității, aplicabilă oricărei decizii privind sancțiunile UE, oferă practic fiecărui stat membru drept de veto, ceea ce a permis Greciei să blocheze deja adoptarea pachetului până la clarificarea situației companiei Dynagas.
Situația se produce în contextul în care mai multe companii europene, printre care grupul danez Carlsberg și compania energetică finlandeză Fortum, au raportat deja pierderi de miliarde de euro după confiscarea activelor lor din Rusia, ca represalii pentru sancțiunile occidentale. Aceste pierderi alimentează, la rândul lor, reticența unor guverne de a accepta noi costuri economice.
Negocierile pentru noul pachet de sancțiuni continuă la Bruxelles, fără un termen clar pentru un eventual acord. Miza rămâne găsirea unui echilibru între menținerea presiunii asupra Kremlinului și protejarea intereselor economice ale statelor membre, într-un moment în care războiul din Ucraina se apropie de al patrulea an, iar oboseala politică față de costurile sancțiunilor devine tot mai vizibilă în capitalele europene.
