Ministrul demis al Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a cerut o regândire completă a finanțării IMM-urilor din România, susținând că actualele proceduri sunt mult prea lente pentru ritmul în care evoluează astăzi tehnologia și modelele de afaceri. Declarațiile au fost făcute marți, la evenimentul „IMM-urile, oxigen pentru România”, ediția a V-a, organizat de News.ro, potrivit News.ro.
Pîslaru: „Pe mine nu mă interesează să dăm la IMM-uri”
Luând cuvântul la conferință, ministrul a respins ideea că rolul statului este doar să aloce sume cât mai mari companiilor mici și mijlocii. „Pe mine nu mă interesează să dăm la IMM-uri”, a afirmat Dragoș Pîslaru, adăugând că miza reală este să existe predictibilitate în instrumentele de finanțare puse la dispoziția antreprenorilor.
În opinia ministrului, obiceiul de a anunța sume alocate „către IMM-uri” creează așteptări pe care sistemul actual nu le poate susține în timp util, iar frustrarea antreprenorilor crește proporțional cu întârzierile din proceduri.
Granturi mai mici, dar bani obținuți mai repede
Context important pentru declarațiile de marți: încă din cadrul financiar 2014-2020, Pîslaru a susținut public trecerea de la granturile mari, de tip 80%, către instrumente financiare cu intensitate mai redusă a ajutorului, dar cu termene mult mai scurte de acordare, potrivit unor declarații anterioare ale ministrului citate de Wall-Street.ro.
Argumentul central este acela că o companie nu își permite, în contextul economic actual, să aștepte doi ani pentru a primi banii aferenți unui proiect. Un plan de afaceri conceput azi poate deveni irelevant din punct de vedere tehnologic sau comercial până la momentul la care finanțarea ajunge efectiv la firmă. Din acest motiv, ministrul spune că preferă o intensitate mai mică a sprijinului financiar, dar cu proceduri de câteva luni, în locul unor granturi generoase blocate ani de zile în birocrație.
🗞️ Citește și Acestea
Pîslaru a criticat și modul în care sunt evaluate în prezent unele proiecte de inovare digitală, unde criteriile legate strict de gradul de inovație cântăresc, potrivit acestuia, doar o mică parte din punctajul total, în timp ce alte criterii formale primesc o pondere disproporționată.
Florin Jianu cere reanalizarea unui program de tip IMM Invest
Aceeași conferință a adus în prim-plan și poziția mediului de afaceri. Florin Jianu, președintele IMM România, a pledat pentru reanalizarea unui program de tip IMM Invest, atrăgând atenția asupra lipsei de lichidități din economie, potrivit News.ro.
Jianu a vorbit despre o „criză de leadership” resimțită de mediul antreprenorial în lipsa unui guvern funcțional pe o perioadă îndelungată și a citat date potrivit cărora, în prima jumătate a acestui an, numărul firmelor închise a depășit cu 20% pe cel al firmelor nou înființate. Președintele IMM România a cerut, totodată, prelungirea termenului pentru recodificarea codurilor CAEN, arătând că mai puțin de o treime dintre companii finalizaseră deja acest proces.
Ce ar schimba, concret, noul model de finanțare pentru firmele românești
Diferența dintre viziunea lui Pîslaru și practica actuală ține, în esență, de raportul dintre viteză și mărimea ajutorului. Actualul sistem, bazat masiv pe apeluri de proiecte cu grant mare, presupune concurență între sute de companii pentru un buget limitat și așteptări de ordinul anilor până la implementare. Instrumentele financiare propuse de minister, ar funcționa prin intermediari bancari și fonduri de investiții, cu decizii de finanțare în câteva luni, dar cu o componentă de grant mai mică, de regulă în jurul a 40%.
Pentru firmele mici care nu au acces facil la credit bancar clasic, o astfel de schimbare ar însemna o relație directă cu băncile partenere, nu cu ministerul, pentru evaluarea și aprobarea planurilor de afaceri. Rămâne de văzut, însă, câte instrumente de acest tip vor fi disponibile efectiv pentru firmele mici din afara marilor orașe, unde relația cu sistemul bancar este, în continuare, mai dificilă decât în cazul companiilor mature.
Miza reală a discursului lui Pîslaru nu este suma alocată IMM-urilor, ci timpul scurs între ideea de afaceri și banii efectiv disponibili, un decalaj pe care ministrul îl consideră principalul motiv pentru care fondurile europene ajung, în prezent, sub potențialul lor real în economia românească.
