Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Marile confederații sindicale din România au părăsit Palatul Cotroceni nemulțumite după întâlnirea cu consilierul prezidențial Radu Burnete, susținând că au primit doar „opinii și justificări” în loc de o mediere constituțională reală. Sindicatele solicită acum ca președintele României să intervină urgent pentru a media conflictul privind salariul minim și condițiile de muncă, potrivit StiriPeSurse.ro.
Întâlnirea din 26 noiembrie.
Confederația Națională Sindicală Cartel ALFA, Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România – Frăția, Confederația Sindicatelor Democratice din România (CSDR) și Confederația Sindicală Națională MERIDIAN au participat pe 26 noiembrie la o întâlnire cu consilierul prezidențial Radu Burnete. Acestea solicitaseră Președintelui României să medieze conflictul social dintre organizațiile sindicale și reprezentanții Guvernului.
„Precizăm cu fermitate: confederațiile sindicale nu au cerut opinii sau justificări din partea consilierilor prezidențiali, ci exercitarea unei atribuții constituționale exclusive a Președintelui României„, subliniază sindicatele într-un comunicat.
Cererea de mediere constituțională.
Conform articolului 80 alineatul 2 din Constituție, Președintele României „veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice” și „exercită funcția de mediere între puterile statului și între stat și societate” în situații de conflict sau blocaj social. Sindicaliștii argumentează că această prerogativă constituțională nu poate fi substituită prin consultări tehnice sau întâlniri informale cu consilieri.
🗞️ Citește și Acestea
Întâlnirea din 26 noiembrie nu a abordat substanțial temele pentru care a fost solicitată: salariul minim, pierderea puterii de cumpărare și condițiile reale de muncă, susțin confederațiile sindicale.
Nemulțumiri privind salariul minim.
Sindicatele critică explicațiile primite, care au creat impresia că nu există argumente legitime pentru creșterea salariului minim garantat – exceptând dorința menținerii unui nivel favorabil maximizării profitului, chiar în contextul unei crize economice recunoscute de guvernanți.
„Afirmații precum ‘România nu mai este o țară săracă’ nu constituie argumente pentru stagnarea veniturilor minime. Dimpotrivă, ele implică necesitatea alinierii salariului minim la un standard de trai decent„, arată confederațiile sindicale. Conform Directivei (UE) 2022/2041 privind salariile minime adecvate, statele membre trebuie să utilizeze coșul minim de consum sau indicatori precum 60% din salariul median ori 50% din salariul mediu brut ca referință pentru un salariu minim decent, potrivit Puterea.ro.
Trei solicitări concrete.
Confederațiile sindicale solicită:
- Declanșarea imediată a procedurii constituționale de mediere, conform articolului 80 alineatul 2 din Constituție.
- Stabilirea unui cadru oficial de dialog real între Președintele României, Guvern și confederațiile sindicale.
- Includerea pe agenda medierii a creșterii salariului minim garantat în plată conform standardelor europene, apărarea puterii reale de cumpărare a lucrătorilor și asigurarea condițiilor decente de muncă în sectoarele public și privat.
Contextul negocierilor pentru salariul minim.
Salariul minim brut pe economie a crescut de la 3.300 lei la 3.700 lei la 1 iulie 2024, urmând ca de la 1 ianuarie 2025 să ajungă la 4.050 lei, potrivit deciziei Guvernului anunțate în noiembrie 2024. Măsura va afecta aproximativ 1,8 milioane de salariați, conform Ministerului Muncii.
Radu Burnete, fost director executiv al Confederației Patronale Concordia și actualmente consilier prezidențial, a subliniat în comunicările anterioare necesitatea unui mecanism predictibil de creștere a salariului minim, bazat pe indicatori economici clari.
„Lipsa unei discuții concrete pe aceste teme denaturează scopul întâlnirii și afectează credibilitatea procesului de consultare„, susțin confederațiile sindicale. „Solicităm Președintelui României să își exercite rolul constituțional de mediator, în interesul cetățenilor, pentru restabilirea bunei funcționări a dialogului social și pentru prevenirea escaladării conflictelor.”
