- Advertisement -Newspaper WordPress Theme
JustitieSimina Tănăsescu nu mai este raportor în dosarul Legii integrității, după scandalul întâlnirii cu Bolojan

Simina Tănăsescu nu mai este raportor în dosarul Legii integrității, după scandalul întâlnirii cu Bolojan

Timp de citire:
NewsAnalyzer – Monitorizare și Analiză Știri România
🎧

Ascultă articolul

Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.

Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale, a fost nevoită să predea dosarul Legii integrității unui alt judecător și nu mai este raportor în această cauză, în plină ședință a CCR, potrivit Antena3 CNN.

Curtea Constituțională a intrat, luni, într-o pauză scurtă, urmând ca judecătorii să continue analiza constituționalității legilor biodiversității și integrității, ambele considerate jaloane esențiale din PNRR.

Contextul: întâlnirea din biroul președintelui Senatului

Schimbarea raportorului vine în plin scandal politic, generat de informațiile potrivit cărora Elena-Simina Tănăsescu s-a întâlnit pe 14 august cu Ilie Bolojan, premierul interimar și președintele PNL, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean. Întâlnirea a avut loc cu doar câteva zile înainte ca CCR să se pronunțe asupra unor sesizări de neconstituționalitate depuse chiar de senatori PNL împotriva Legii integrității.

Curtea Constituțională a transmis, printr-un comunicat, că întrevederile președintei instituției cu reprezentanți ai autorității executive vizează exclusiv aspecte de organizare și administrare, potrivit Mediafax.

🗞️ Citește și Acestea

„Președinta Curții Constituționale reafirmă ferm și categoric că nicio cauză aflată pe rolul Curții nu face și nu poate face obiectul unor discuții în afara cadrului procedural și legal”, a transmis instituția.

Reacția lui Bolojan și presiunea Înaltei Curți

Premierul Ilie Bolojan a respins criticile apărute după dezvăluirea întâlnirii, susținând că este firesc ca persoanele care ocupă funcții publice să aibă întrevederi cu reprezentanții altor instituții pentru rezolvarea unor probleme administrative.

„Vedeți, de multe ori se încearcă să se facă din țânțar armăsar. Suntem într-un caz de genul acesta în care se încearcă această schemă”, a declarat Bolojan, la Oradea.

Reacția premierului a venit în aceeași zi în care Înalta Curte de Casație și Justiție a cerut clarificări „imediate și complete” privind întâlnirea, avertizând că explicațiile oferite până acum nu înlătură îndoielile privind aparența de imparțialitate a instanței constituționale.

„Într-un conflict între puterile statului, arbitrul constituțional trebuie nu doar să fie independent și imparțial, ci să se situeze, fără echivoc, în afara oricărei aparențe rezonabile de influență”, a transmis Înalta Curte.

De ce contează calitatea de raportor în Legea ANI

Simina Tănăsescu era judecător-raportor și în dosarul Legii ANI, care conține amendamentul ce vizează mandatul de primar al Timișoarei al lui Dominic Fritz. Potrivit practicii CCR, poziția judecătorului-raportor influențează în mod semnificativ soluția finală a completului, motiv pentru care calitatea sa de raportor în dosarele cu miză politică majoră a fost puternic contestată public, imediat după apariția informațiilor despre întâlnirea cu premierul.

Președinții tuturor curților de apel din România au cerut, printr-un comunicat comun, clarificări cu privire la scopul întâlnirii, iar Consiliul Superior al Magistraturii s-a alăturat solicitărilor de transparență.

Ce prevede Legea integrității aflată în dezbatere

Legea contestată la CCR modifică mai multe acte normative referitoare la Agenția Națională de Integritate, incompatibilități, conflicte de interese și declarațiile de avere ale demnitarilor. Printre prevederile cele mai discutate se numără extinderea obligației de declarare a averii și asupra partenerilor de viață ai unor demnitari, o măsură introdusă printr-un amendament care a stârnit controverse inclusiv în interiorul coaliției de guvernare.

Legea fusese deja transmisă către Președinție pentru promulgare pe 7 august, însă a fost blocată de sesizările de neconstituționalitate depuse atât de un grup de parlamentari, cât și de președintele Nicușor Dan. Decizia CCR din această sesiune este așteptată să lămurească dacă textul de lege, în forma votată de Parlament, respectă Constituția.

Un precedent din 2017, invocat în dezbaterea publică

Situația actuală a readus în atenția publică un episod similar din 2017, când Simina Tănăsescu, aflată atunci în funcția de consilier prezidențial, a demisionat la scurt timp după ce un judecător CCR a semnalat o posibilă presiune asupra deciziei sale. Administrația Prezidențială a negat la acel moment existența oricărei presiuni, însă demisia a fost motivată explicit de necesitatea de a înlătura orice suspiciune de imixtiune în activitatea Curții Constituționale.

Compararea celor două momente a alimentat presiunea publică pentru ca șefa CCR să se retragă și din actualele dosare cu miză politică, chiar dacă instituția a respins ferm orice acuzație de influențare a deciziilor aflate pe rol.

Ședința CCR urmează să stabilească, în cursul zilei, soluțiile definitive pentru legile biodiversității și integrității, ambele condiționând etape importante din calendarul de plată al fondurilor europene alocate României prin PNRR.


Acasă, la orice vârstă.

PoliticLive

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

- Advertisement -Newspaper WordPress Theme

Știrile zilei

Mai multe articole

- Advertisement -Newspaper WordPress Theme