Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale, susține că a cerut o discuție cu premierul interimar Ilie Bolojan despre spațiile de care are nevoie instituția, dar că propunerea privind locul întrevederii i-a aparținut lui, potrivit Mediafax. Întâlnirea a avut loc pe 14 august, cu trei zile înainte de decizia pe Legea integrității.
Explicația șefei CCR: de la sub 60 la circa 140 de angajați
Într-un interviu pentru Cotidianul, președinta Curții a descris o problemă administrativă veche. Sediul instituției a fost gândit inițial pentru mai puțin de 100 de persoane, cu tot cu judecători, iar în prezent acolo lucrează aproximativ 140 de angajați.
Din toamna anului trecut, spune ea, a făcut demersuri pentru identificarea unui spațiu suplimentar, inclusiv informale, pe lângă instituțiile care funcționează în Palatul Parlamentului. Ținta era corpul B3, o clădire simetrică cu cea a Curții, aflată atunci în construcție.
Specialiștii ar fi stabilit ulterior că mutarea integrală a sediului nu e posibilă, dar că unele servicii ar putea fi relocate acolo. Tănăsescu a cerut Secretariatului General al Guvernului să o informeze ori de câte ori apare ceva legat de acel corp de clădire.
Declanșatorul discuției din 14 august ar fi fost o hotărâre de guvern privind exact acea clădire, despre care șefa CCR spune că a aflat dintr-o informare de presă. Aflând că premierul urma să fie oricum în Palatul Parlamentului, a întrebat dacă poate avea o întrevedere scurtă.
„Propunerea a aparţinut domnului prim-ministru”, a declarat Simina Tănăsescu despre alegerea biroului, adăugând că nu cunoaște alte detalii. Discuția nu ar fi durat mai mult de jumătate de oră.
Ce a declanșat, de fapt, controversa
Întâlnirea nu a fost anunțată public. A ieșit la iveală prin presă și printr-o postare a senatorului PSD Daniel Zamfir, care a întrebat public ce căuta președinta Curții în biroul șefului Senatului.
Locul a fost problema centrală. Discuția s-a purtat în biroul lui Mircea Abrudean, președintele Senatului, care declarase inițial pentru Cotidianul că se află la Cluj și că nimeni nu îi folosește biroul în lipsă. Surse citate de aceeași publicație au relatat că cei doi au intrat separat, în jurul orei 13:45, și au ieșit puțin după ora 14.
Trei zile mai târziu, pe 17 august, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra Legii integrității, unul dintre cele mai disputate dosare politice ale verii.
Instanța supremă a cerut clarificări imediate și complete.
Reacțiile din magistratură au venit rapid. Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii și președinții curților de apel, tribunalelor și judecătoriilor au cerut lămurirea circumstanțelor.
Instanța supremă a vorbit despre o situație de o gravitate instituțională aparte și a invocat un argument concret: Ilie Bolojan era parte într-un conflict juridic de natură constituțională aflat pe rolul Curții, iar președinta CCR participa la soluționarea cauzei în calitate de judecător.
Curtea a respins „ferm şi categoric” orice speculație privind discutarea unor dosare în afara cadrului legal, într-un comunicat citat de Digi24. Premierul demis a minimalizat scandalul, spunând, potrivit RomâniaTV, că se încearcă să se facă din țânțar armăsar.
Prima consecință: dosarul ANI a trecut la alt judecător
Controversa a produs un efect vizibil chiar în interiorul Curții. Pe 17 august, în ziua ședinței, Simina Tănăsescu a renunțat la calitatea de judecător raportor în dosarul Legii integrității și l-a desemnat în locul ei pe Csaba Asztalos, potrivit surselor judiciare citate de Agerpres.
Rolul nu e unul formal. Raportorul întocmește documentul care structurează discuția în complet și propune o direcție de soluționare, chiar dacă decizia aparține tuturor judecătorilor.
Președinta CCR a spus că nu a luat niciodată în calcul demisia și că problema spațiilor a rămas, de altfel, nerezolvată după discuția cu premierul.
Ancheta din Senat și audierile care încep pe 26 august
Cazul a ajuns și în Parlament. Comisia pentru constituționalitate din Senat a aprobat pe 18 august inițierea unei anchete parlamentare, cu șase voturi pentru, de la PSD, AUR și PACE, și trei împotrivă, de la PNL și USR, relatează Radio România Actualități.
Ancheta are termen de raport de două săptămâni și mai trebuie aprobată de conducerea Senatului. Primele audieri sunt programate din 26 august, iar pe lista invitaților ar urma să fie Bolojan, Tănăsescu și funcționari parlamentari de la biroul unde a avut loc întrevederea.
O analiză publicată de StiriPeSurse observă un punct slab al explicației administrative: hotărârea de guvern din 14 august reaproba indicatorii tehnico-economici ai investiției, nu repartiza spații, iar corpul B3 e administrat de Ministerul Dezvoltării, nu de premier.
Deocamdată nu există nicio probă publică privind discutarea vreunui dosar aflat pe rol, iar președinta Curții neagă categoric acest lucru. Rămâne însă un fapt pe care nimeni nu îl contestă: o întrevedere neanunțată, într-un birou care nu aparținea niciuneia dintre cele două instituții, cu trei zile înainte de o decizie de care depinde mandatul unui lider de partid.






















