Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Guvernul de la București a avertizat deja că proiectul sârb Porțile de Fier III ar putea afecta funcționarea hidrocentralelor comune de pe Dunăre, potrivit HotNews. Acum, europarlamentarul Șerban Dimitrie Sturdza (ECR), vicepreședinte al Partidului Acțiunea Conservatoare, a dus disputa la nivel european: a sesizat Comisia Europeană cu privire la intenția Serbiei de a construi noua centrală hidroelectrică pe Dunăre.
Ce sesizare a depus europarlamentarul
Sturdza a cerut Comisiei Europene să monitorizeze proiectul Porțile de Fier III și să garanteze respectarea regulilor europene de mediu și de competitivitate, înainte ca vreo decizie ireversibilă să fie luată. „Sunt unii care profită de haosul de la noi ca să își urmărească interesele. Știm foarte bine că sistemul energetic al României este prădat”, a declarat europarlamentarul.
El a subliniat că proiectul poate afecta direct regimul apelor Dunării, hidrocentralele Porțile de Fier I și II, exploatate în comun de România și Serbia, precum și centrala nucleară de la Cernavodă, a cărei funcționare depinde de nivelul fluviului. „România nu trebuie să fie pusă în fața faptului împlinit, iar Dunărea nu e proprietatea unui singur stat! Apele noastre nu sunt de vânzare!”, a mai spus Sturdza.
Un proiect vechi, cu miză uriașă pentru România
Porțile de Fier III (Đerdap 3, în sârbă) este planificată ca o hidrocentrală reversibilă, cu acumulare prin pompaj, pe teritoriul Serbiei, cu o putere totală estimată la 2.400 de megawați în cele trei faze de construcție. Discuțiile bilaterale pe această temă au fost inițiate încă din 2022, dar au luat amploare recent, după ce Ambasada SUA la Belgrad a lansat o invitație publică pentru companiile americane interesate să participe la proiect, estimat la peste 2,6 miliarde de euro, potrivit G4Media.
🗞️ Citește și Acestea
Ministerul român al Energiei a transmis anterior că nu există, deocamdată, niciun grup de lucru comun româno-sârb pe acest proiect și că partea sârbă poate implementa investiția doar în strânsă cooperare cu România. Guvernul de la București a condiționat proiectul de menținerea neafectată a producției de la Porțile de Fier I și II, precum și de nealterarea lucrărilor la programul de navigabilitate FAST DANUBE II, derulat împreună cu Bulgaria.
Riscuri de mediu și de navigabilitate
Dincolo de miza energetică, proiectul ridică semne de întrebare legate de impactul asupra Parcului Național Porțile de Fier, cea mai mare arie protejată aflată de-a lungul graniței româno-sârbe. Specialiști citați de presa din regiune au avertizat că o nouă hidrocentrală ar putea afecta ecosistemul zonei, iar costurile reale ale investiției rămân, deocamdată, neclare.
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, declarase anterior că „nu vom face niciun compromis” privind producția de energie de la Porțile de Fier I și II, subliniind că orice proiect nou trebuie dezbătut pe larg în grupurile comune de lucru dintre România și Serbia, nu decis unilateral de partea sârbă.
Cum s-a schimbat miza proiectului în ultimul an
Discuția despre Porțile de Fier III nu este nouă, dar a căpătat o dimensiune diferită odată cu intrarea Statelor Unite în ecuație. Potrivit unei analize a proiectului, hidrocentrala este văzută de Institutul pentru Politică și Economie din Europa de Sud-Est ca parte a unei competiții mai ample pentru influență în regiune, în care implicarea capitalului american ar oferi o alternativă la investițiile chineze care au dominat până acum infrastructura din Balcani. Pentru România, miza principală rămâne însă strict tehnică: orice modificare a regimului apelor Dunării în amonte de Porțile de Fier I și II ar putea reduce producția de energie a celor două hidrocentrale românești, exploatate de Hidroelectrica.
Autoritățile de la București au menținut, în ultimii ani, o poziție de precauție față de proiect, cerând constant ca deciziile să fie luate în comun, prin grupuri de lucru mixte, și nu unilateral de partea sârbă. Sesizarea depusă de Sturdza la Comisia Europeană mută, practic, o parte din această presiune de la nivel bilateral la nivel comunitar, într-un moment în care Serbia își continuă parcursul de aderare la Uniunea Europeană, iar respectarea regulilor de mediu ale blocului comunitar rămâne unul dintre criteriile evaluate la Bruxelles.
Context politic: sesizarea vine în plină criză guvernamentală
Demersul lui Sturdza survine într-un moment în care România se află fără un Guvern cu puteri depline, iar instituțiile statului sunt concentrate pe negocierile pentru formarea unui nou Executiv. Europarlamentarul a criticat implicit această situație, sugerând că lipsa unei guvernări funcționale lasă loc unor decizii externe care ar putea afecta interesele naționale fără o reacție instituțională promptă de la București.
Sesizarea transmisă Comisiei Europene nu are, în acest stadiu, un termen oficial de răspuns, iar Bruxelles-ul nu a comunicat public o poziție privind proiectul sârb. Rămâne de văzut dacă instituțiile europene vor deschide o evaluare formală a impactului transfrontalier al centralei, așa cum solicită eurodeputatul român, sau dacă decizia va rămâne, în continuare, la nivelul negocierilor bilaterale dintre București și Belgrad.
–
