Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Senatul a adoptat Legea ANI, păstrând controversatul „amendament Fritz”, cu 106 voturi pentru și 19 împotrivă, potrivit G4Media.ro. Votul a venit la o zi după ce premierul interimar Ilie Bolojan ceruse public adoptarea proiectului, chiar și cu prevederea contestată, pentru ca România să nu piardă jalonul PNRR de 770 de milioane de euro legat de reforma integrității.
Ce a cerut Bolojan înainte de vot
Într-o intervenție la Digi24, premierul interimar a explicat că proiectul trebuie votat pentru ca țara să încaseze fondurile europene asociate reformei, chiar dacă amendamentul care îl vizează pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, rămâne, în opinia sa, o prevedere problematică.
„Are efecte care trebuie dezbătute”, a declarat Ilie Bolojan despre prevedere, potrivit Stiripesurse.ro, deși recunoaște că amendamentul a fost declarat constituțional de către CCR.
Premierul a propus o soluție în doi pași: legea să fie votată în forma care poate duce la încetarea mandatului lui Fritz, iar ulterior PNL să susțină o nouă inițiativă legislativă prin care prevederea contestată să fie eliminată. Un astfel de proiect a fost deja depus de USR la Camera Deputaților.
🗞️ Citește și Acestea
Votul din Senat și poziția PNL
Senatul, cameră decizională pe acest proiect, a dat votul final, iar legea a mers la promulgare, la președintele Nicușor Dan. PNL a votat proiectul, deși Bolojan recunoscuse, cu o zi înainte, că prevederea „retroactivează practic” un mandat aflat în desfășurare.
După vot, premierul interimar a explicat poziția partidului său, susținând că interesul național de a îndeplini jaloanele PNRR a fost decisiv. „Votul în privința legii ANI a fost unul greu pentru PNL”, a afirmat Ilie Bolojan, citat de G4Media.ro, promițând că PNL va susține corectarea ulterioară a prevederii.
Singurii senatori care s-au opus proiectului au fost cei din USR, care au denunțat public modul în care amendamentul a fost menținut în forma finală a legii. Numărul doi al AUR în Senat, Petrișor Peiu, anunțase, cu o seară înainte, că nu va participa la vot și că este pregătit să demisioneze din funcția de lider de grup dacă partidul susține prevederea, însă restul senatorilor AUR au votat, în cele din urmă, alături de PSD.
Forma finală a legii nu conține doar prevederea legată de mandatul lui Dominic Fritz. Un al doilea amendament controversat, susținut de AUR, obligă partenerii și soții demnitarilor să depună declarații de avere și de interese, o prevedere care a generat un schimb de replici tensionat în plenul Senatului pe tema modului în care ar trebui definite relațiile de tip concubinaj.
Ce a spus CCR despre amendamentul Fritz
Curtea Constituțională a stabilit, cu majoritate de voturi, că prevederea nu încalcă principiul neretroactivității legii, considerând că actul nu sancționează retroactiv, ci pune capăt unui mandat pe care îl consideră „viciat” de existența definitivă a unui conflict de interese. Bolojan a precizat, înainte de vot, că decizia Curții trebuie respectată, chiar dacă efectele politice ale amendamentului pot fi în continuare criticate.
Reacția europeană și mizele pentru banii PNRR
Liderii Partidului Popular European și ai Renew Europe din Parlamentul European au cerut, printr-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, verificarea legii din perspectiva statului de drept, în contextul plății celor 770 de milioane de euro din PNRR. Bolojan a spus că știa despre intenția transmiterii acestei scrisori, fără să confirme o contribuție directă a PNL la redactarea ei.
Bolojan a susținut că scrisoarea nu are drept scop blocarea banilor europeni, ci verificarea rapidă a legislației, astfel încât eventualele probleme să poată fi corectate înainte de expirarea termenului din PNRR. Comisia Europeană a transmis că legea va fi analizată în cadrul ultimei cereri de plată.
Legea rămâne acum la președintele Nicușor Dan, care poate fie să o promulge, fie să ceară Parlamentului o nouă reexaminare, într-un dosar în care miza imediată este termenul de 31 august pentru încasarea fondurilor europene, iar cea politică rămâne felul în care fiecare partid explică, ulterior, propriul vot.
