Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Senatul a adoptat, pe 24 august 2026, proiectul de lege privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile și cu emisii reduse de carbon în industrie și transporturi, potrivit Realitatea.net. Legea, cunoscută drept legea hidrogenului verde, obligă furnizorii de combustibili să introducă treptat, începând din 2027, cote minime de hidrogen din surse regenerabile.
Actul normativ a fost votat cu 81 de voturi „pentru”, 30 „contra” și o abținere și merge acum la Camera Deputaților, cameră decizională pentru acest proiect. Propunerea închide jalonul 126 din PNRR, pentru neîndeplinirea căruia România riscă o penalizare de 972 de milioane de euro.
Legătura cu cererea de plată numărul 5 din PNRR
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a convocat instituția în sesiune extraordinară în perioada 24-26 august tocmai pentru adoptarea acestei legi. Potrivit Monitorul de Cluj, el a explicat că măsura contribuie direct la securitatea energetică a României.
„Legea hidrogenului figurează explicit pe lista reformelor restante”, a declarat Abrudean, potrivit Jurnalul, legând adoptarea acestui jalon de cererea de plată numărul 5 din PNRR, depusă recent de România și evaluată la 2,84 miliarde de euro. Este important de precizat că suma de 2,84 miliarde de euro reprezintă valoarea întregii cereri de plată, care depinde de mai multe reforme restante, nu doar de legea hidrogenului.
🗞️ Citește și Acestea
Termenul-limită pentru adoptarea reformelor asumate prin PNRR este 31 august, iar sesiunea extraordinară de această săptămână ar putea fi ultima ocazie pentru Parlament de a mai debloca fonduri europene înainte de acest termen.
Ce prevede, concret, legea hidrogenului verde
Legea modifică și completează Legea nr. 237/2023 privind integrarea hidrogenului din surse regenerabile în industrie și transporturi, precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2022 privind promovarea energiei din surse regenerabile.
Cifrele cheie
- 2027: anul din care furnizorii de combustibili trebuie să asigure o pondere minimă de 0,2% hidrogen din surse regenerabile
- 2028: ponderea minimă crește la 0,5%
- 2029: ponderea minimă ajunge la 0,8%
- 2030: se atinge ținta finală de 1% din consumul final de energie
- 972 de milioane de euro este penalizarea pe care România o riscă pentru neîndeplinirea jalonului 126
- 2,84 miliarde de euro este valoarea totală a cererii de plată numărul 5 din PNRR, condiționată și de acest jalon
Legea introduce totodată un plafon redus pentru sancțiunile aplicate operatorilor economici care nu respectă cotele obligatorii. Contravențiile se vor sancționa cu o amendă de 0,25 lei pentru fiecare megajoule de deficit înregistrat, iar valoarea amenzii nu poate depăși 1% din cifra de afaceri netă a operatorului din exercițiul financiar anterior.
De ce contează hidrogenul verde pentru industrie și transporturi
Hidrogenul curat, obținut prin electroliza apei folosind electricitate din surse regenerabile, este considerat o soluție pentru decarbonizarea sectoarelor industriale greu de transformat ecologic, precum producția de oțel. În transporturi, el poate alimenta vehicule grele, autobuze și camioane, iar la nivelul sistemului energetic poate ajuta la stocarea surplusului produs în perioadele cu vânt sau soare puternic.
În prezent, hidrogenul reprezintă aproximativ 2% din mixul energetic european, iar Comisia Europeană urmărește ca ponderea sa să ajungă la 20% din necesarul de energie pentru transporturi și industrie până în 2050. Legea adoptată de Senat păstrează neschimbată ținta finală de 1% pentru 2030, dar amână calendarul cotelor intermediare pentru transporturi și industrie.
Rămâne de văzut dacă și Camera Deputaților, for decizional, va adopta legea înainte de termenul de 31 august, având în vedere că, spre deosebire de legea hidrogenului, alte reforme cerute de PNRR, precum legea salarizării bugetarilor, nu au încă un acord politic în cadrul fostei coaliții de guvernare.
