Seceta Dunării a alimentat în ultimele zile un val de teorii potrivit cărora fluviul ar fi „secat” din vina hidrocentralelor din Germania și Austria, o ipoteză pusă în circulație de europarlamentarul AUR Gheorghe Piperea. O amplă verificare publicată de Antena3 CNN arată însă că explicația reală ține exclusiv de lipsa precipitațiilor și de valurile de caniculă din tot bazinul fluviului.
Ce spune Piperea despre hidrocentralele din amonte
Europarlamentarul a explicat, într-un mesaj video distribuit pe rețelele sociale, că Germania ar avea circa 7.500 de hidrocentrale, iar Austria aproximativ 3.800, dintre care mai multe zeci sunt amplasate direct pe cursul Dunării. El a pus scăderea debitului pe seama acestor lacuri de acumulare, în contextul în care România are în exploatare doar 180 de centrale hidroelectrice, dintre care numai două pe Dunăre.
Piperea a menționat și oprirea unui reactor de la centrala nucleară de la Cernavodă, precum și posibilitatea sistării periodice a curentului electric. El s-a declarat, de asemenea, sceptic față de rolul încălzirii globale în această criză.
Datele Apelor Române contrazic teoria hidrocentralelor
Potrivit unei relatări Digi24, debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, a coborât la finalul lunii iulie sub 1.600 metri cubi pe secundă, aproape de trei ori mai puțin decât media multianuală a lunii iulie, de 4.700 mc/s. Institutul Național de Hidrologie estimează o scădere suplimentară, spre 1.500 mc/s, în jurul datei de 6 august, valoare apropiată de minimul istoric din 1985.
Reprezentanții Apelor Române au explicat pentru Antena3 că fenomenul are o singură cauză reală: deficitul de precipitații din întregul bazin hidrografic, de la Austria și Ungaria până la sectorul românesc. Afluenții care ar fi trebuit să suplimenteze debitul, precum Sava, Drava și Morava, au și ei valori sub minimele specifice perioadei.
🗞️ Citește și Acestea
De ce barajele nu pot „fura” apa
Instituția a precizat că amenajările hidrotehnice de pe Dunăre, inclusiv Porțile de Fier, funcționează pe baza unui regulament strict: debitul care intră într-o acumulare este identic cu cel care iese, rolul lor fiind exclusiv unul de producere a energiei, nu de reținere a apei. Un baraj hidroenergetic nu oprește fluxul, ci doar îl trece prin turbine înainte de a-l lăsa să curgă mai departe spre aval.
Un argument suplimentar vine chiar din amonte: la ieșirea din Germania, debitul Dunării a coborât recent la aproximativ 192 mc/s, de patru ori sub nivelul normal, ceea ce arată că fluviul pleacă deja sărăcit din zona hidrocentralelor germane și nu „dispare” ulterior pe traseu.
Ce înseamnă seceta pentru energie și agricultură
Debitul redus a determinat autoritățile să impună restricții de treapta a treia la irigații pe sectorul Călărași-Cernavodă, iar Hidroelectrica a suplimentat debitele pe afluenți precum Oltul și Argeșul pentru a proteja producția centralei nucleare. Situația nu este izolată: Ungaria a redus puterea unui reactor de la Paks din lipsă de apă de răcire, iar Serbia a raportat scăderi drastice ale transportului fluvial de combustibil.
Fenomenul este explicat de specialiști printr-o combinație de valuri de căldură repetate și lipsa zăpezii care alimentează în mod normal râurile din bazin în lunile de vară. Fără acest rezervor natural, iar cu evaporare accentuată de temperaturile ridicate, debitele scad simultan în toate țările traversate de fluviu, de la Germania până la Marea Neagră.
Prognozele oficiale arată o posibilă ușoară creștere a debitului la aproximativ o săptămână după ploile din bazinul superior austriac, având în vedere timpul necesar apei să ajungă pe sectorul românesc. Până atunci, restricțiile pentru irigații și măsurile de protejare a producției de energie rămân în vigoare, iar autoritățile continuă să monitorizeze zilnic evoluția fluviului.
