Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Republica Moldova se pregătește pentru cel mai important moment electoral din istoria sa modernă. Pe 28 septembrie 2025, peste 3,3 milioane de cetățeni moldoveni sunt chemați la urne pentru a alege componența Parlamentului de legislatura a XII-a, într-un context marcat de tensiuni geopolitice fără precedent și acuzații de interferență externă masivă.
Contextul electoral: O bătălie pentru viitorul țării
Alegerile parlamentare din 2025 reprezintă un moment de cotitură pentru Republica Moldova, fiind considerate de președinta Maia Sandu drept „cel mai important scrutin din istoria țării”. Aceasta vine după recentele alegeri prezidențiale din 2024, când Sandu a fost realeasă cu 55,3% din voturi, înfrângându-l pe candidatul pro-rus Alexandr Stoianoglo.
Din totalul de 32 de cereri depuse la Comisia Electorală Centrală, au fost înregistrați 23 de concurenți electorali: 15 partide politice, patru blocuri electorale și patru candidați independenți. Conform analizei detaliate realizate de Hot News, patru formațiuni politice domină sondajele de opinie: Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), aflat la guvernare și cotat cu 24,9-39% în diferite sondaje, Blocul Electoral Patriotic (format din socialiști, comuniști și alte formațiuni pro-ruse) cu 24,7-36%, Blocul „Alternativa” cu 6,9-10%, și Partidul Nostru condus de Renato Usatîi cu 4-14%.
Conform radiografiei candidaților realizate de Hot News, publicația a analizat în profunzime controversele din jurul principalelor formațiuni și candidați, oferind o perspectivă comprehensivă asupra competiției electorale.
🗞️ Citește și Acestea
Un aspect îngrijorător este că 39% dintre cei intervievați în ultimul sondaj WatchDog nu au declarat cu cine vor vota, indicând o incertitudine majoră în rândul electoratului. Pentru intrarea în Parlament este necesar să se atingă pragul electoral de 5% pentru partide, 7% pentru blocuri electorale și 2% pentru candidații independenți.
Controversele majore ale campaniei
Interferențele rusești la scară industrială
Cel mai grav aspect al acestei campanii electorale îl reprezintă interferențele externe documentate. Serviciul de Informații și Securitate (SIS) al Moldovei a raportat un „nivel fără precedent” al interferenței Federației Ruse în procesul electoral.
Potrivit investigațiilor jurnalistice publicate de NordNews și confirmate de BBC, Rusia a orchestrat o campanie sofisticată de manipulare prin intermediul ONG-ului „Evrazia”, controlat de oligarhul fugit Ilan Șor. Această rețea a oferit plăți de până la 3.000 de lei moldovenești pe lună participanților pentru a distribui propagandă pro-rusă și dezinformări.
Un raport al Institutului pentru Studiul Războiului (ISW) avertizează că Kremlinul a creat condiții pentru proteste postelectorale violente, indiferent de rezultatele scrutinului, având ca obiectiv înlăturarea președintei pro-europene Maia Sandu.
Excluderi și controverse juridice
Campania a fost marcată de mai multe excluderi controversate. Partidul „Inima Moldovei”, condus de fosta bașcană a Găgăuziei Irina Vlah, a fost scos din cursă cu doar două zile înainte de alegeri din cauza suspiciunilor de finanțare ilegală. Vlah, care se afla sub sancțiuni canadiene pentru activități de interferență rusă, a acuzat guvernarea de presiuni politice.
Blocul Unirea Națiunii (BUN) s-a retras voluntar pe 22 septembrie din competiția electorală, liderul acestuia, Valentin Dolganiuc, îndemandu-și susținătorii să voteze cu PAS.
De asemenea, 74 de persoane au fost reținute într-un dosar de pregătire a dezordinilor în masă, fiind acuzate că au participat la instruiri în Serbia, organizate de cetățeni ruși asociați cu serviciile secrete GRU. Partidul „Renaștere” și alte formațiuni au fost de asemenea excluse din competiție din motive administrative și juridice.
Candidații controversați și spectrul politic complet
Formațiunile majore cu șanse reale
Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) – formațiunea de guvernământ condusă de Igor Grosu, cu Dorin Recean pe locul 2 și Doina Gherman pe locul 3. După cum a relatat Hot News, PAS a fost criticat pentru plasarea unor personalități din sport și muzică pe locuri eligibile, cum ar fi Anastasia Nichita (vicecampioană olimpică la lupte) și dirijorul Nicolae Botgros.
Blocul Electoral Patriotic – alianța pro-rusă formată din Partidul Socialiștilor (Igor Dodon), Partidul Comuniștilor (Vladimir Voronin) și Partidul Viitorul Moldovei (Vasile Tarlev). Conform investigației Hot News, anunțul despre formarea acestei alianțe a fost făcut după o vizită a liderilor la Moscova.
Blocul „Alternativa” – umbrele trecutului
Ion Ceban, primarul Chișinăului și liderul Blocului „Alternativa”, se confruntă cu întrebări serioase privind trecutul său. În 2019, investigațiile jurnalistice au dezvăluit că a fost sprijinit de consultanți ruși asociați cu FSB pentru a câștiga mandatul de primar. În 2025, i-a fost interzisă intrarea în România și spațiul Schengen din motive de securitate națională.
Fostul premier Ion Chicu, un alt lider al acestui bloc, a generat scandal diplomatic în 2020 prin atacuri la adresa eurodeputatului român Siegfried Mureșan, numindu-i pe românii din structurile europene „băiețași oploșiți”. Blocul mai include pe fostul procuror general Alexandr Stoianoglo și politicianul Mark Tkaciuk.
Partidul Nostru – bogăția controversată
Renato Usatîi, liderul Partidului Nostru, deține averi considerabile, declarând cinci mijloace de transport, șase case și 17 conturi bancare în Moldova și Rusia. Deși se declară „pro-Moldova”, el are un dosar penal pentru fraudă și complicitate la tentativa de asasinat a bancherului rus Gherman Gorbunțov.
Partidele mai mici și candidații independenți
Alianța Liberalilor și Democraților pentru Europa (ALDE Moldova) – condusă de Arina Spătaru, fostă deputată care a dezvăluit schemele de finanțare ale lui Ilan Șor și este martor în procesul acestuia.
Partidul „Democrația Acasă” – condus de Vasile Costiuc, profesor de istorie care a organizat controversata conferință MEGA la Chișinău, interzisă parțial de autorități.
Partidul „Moldova Mare” – condus de fosta procuroare anticorupție Victoria Furtună, care conform investigațiilor ar fi fost susținută de Ilan Șor, deși ea neagă aceste acuzații.
Candidații independenți înregistrați sunt: Olesea Stamate (fostă ministră a Justiției, exclusă din PAS din cauza scandalului Legii amnistiei), Andrei Năstase (fostul ministru de Interne și fondator al Platformei DA), Tatiana Crețu și un al patrulea candidat independent.
Printre partidele cu șanse mici se numără Partidul Social Democrat European (PSDE) condus de Tudor Ulianovschi, Mișcarea Respect Moldova, Partidul Național Moldovenesc condus de Dragoș Galben, și Partidul „Coaliție pentru Unitate și Bunăstare” al fostului ambasador Igor Munteanu.
Implicațiile geopolitice și amenințările la securitate
Alegerile se desfășoară pe fondul unei crize energetice provocate de întreruperea aprovizionării cu gaze rusești către Transnistria, regiune separatistă susținută de Moscova. Autoritățile moldovene acuză Rusia că folosește această criză pentru a influența scrutinul.
Uniunea Europeană, prin purtătoarea de cuvânt Anitta Hipper, a denunțat că Moldova este supusă unei „campanii de dezinformare fără precedent” din partea Rusiei, care „se amestecă profund în procesul electoral”.
Președintele României intervine în dezbaterea regională
Președintele României, Nicușor Dan, a caracterizat alegerile parlamentare din Moldova drept „un moment decisiv” și „o dispută între Est și Vest, între parcursul prooccidental și o apropiere mai mare de Rusia„. În declarații pentru Antena 3 CNN, șeful statului român a avertizat că „avem o influență nelegitimă a Federației Ruse” în scrutinul moldovenesc.
„România nu va interfera în aceste alegeri. Pe de-o parte, în ceea ce privește intenția de vot, campania electorală, România nu va face absolut nimic, pentru că e un stat democratic. În ceea ce privește interferența rusă, da, România, alături de partenerii occidentali, va acorda asistență Republicii Moldova, în special pe securitate cibernetică”, a declarat Nicușor Dan în cadrul vizitei sale la Chișinău de Ziua Limbii Române.
Președintele român a estimat că între 80.000 și 100.000 de voturi ar fi putut fi influențate în favoarea forțelor proruse, cifră care demonstrează amploarea manipulărilor externe.
Ministerul Apărării britanic a confirmat că Rusia desfășoară o campanie extinsă de interferență prin multiple platforme media, răspândind acuzații false de corupție împotriva guvernării și afirmații nefondate despre compromiterea integrității electorale.
Concluzii și perspective
Aceste alegeri parlamentare reprezintă mult mai mult decât o simplă competiție electorală. Ele constituie o bătălie pentru viitorul geopolitic al Moldovei, între integrarea europeană și întoarcerea sub influența rusă.
Incertitudinea rezultatelor, combinată cu campaniile masive de dezinformare și amenințările cu violențe postelectorale, creează un climat de tensiune extremă. Indiferent de rezultat, Moldova va trebui să facă față unor provocări majore în perioada post-electorală, fie că va fi vorba de formarea unei coaliții de guvernare stabile, fie de gestionarea unor posibile proteste orchestrate extern.
Pentru Uniunea Europeană și comunitatea internațională, scrutinul din Moldova devine un test crucial al capacității de a proteja procesele democratice împotriva interferențelor hibride ale unor puteri ostile.
