Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Judecătorul Gheorghe-Liviu Odagiu a fost ales joi, 27 noiembrie, președinte al Consiliului Superior al Magistraturii pentru anul 2026, în urma votului exprimat în plenul instituției, potrivit StiriPeSurse.ro. Mandatul său va începe la 1 ianuarie 2026 și va dura un an. Odagiu, fost președinte al Curții de Apel Alba Iulia, se remarcă printr-un parcurs profesional de peste două decenii în magistratură.
Noua conducere a CSM.
În aceeași ședință de plen, procurorul Bogdan-Silviu Staicu a fost ales vicepreședinte al CSM. Staicu este membru ales al Consiliului din partea procurorilor și va ocupa funcția de conducere pentru același mandat anual, începând cu ianuarie 2026. Alegerea respectă cerința legală ca președintele și vicepreședintele să provină din corpuri profesionale diferite.
Noul tandem îi înlocuiește pe actualii titulari, judecătoarea Elena-Raluca Costache (președinte) și procurorul Claudiu-Constantin Sandu (vicepreședinte). Alegerea vine într-un context tensionat, marcat de dezbateri intense privind resursele din sistemul judiciar și aplicarea noii legislații privind pensiile de serviciu ale magistraților.
Cariera judecătorului Odagiu.
Gheorghe-Liviu Odagiu a intrat în magistratură în anul 2000, după absolvirea Institutului Național al Magistraturii. A activat peste un deceniu la Judecătoria Sibiu, ulterior fiind promovat la Curtea de Apel Alba Iulia. A condus secția penală a instanței și, ulterior, întreaga instituție, inițial prin delegare, apoi ca președinte numit prin concurs.
🗞️ Citește și Acestea
În actualul CSM, validat în funcție până în 2029, Odagiu s-a remarcat prin poziții publice ferme privind organizarea sistemului judiciar. În ședința de plen din iulie 2025, judecătorul l-a criticat pe premierul Ilie Bolojan pentru afirmațiile privind vârsta medie de pensionare în justiție, conform HotNews.ro. „Trebuie să avem curajul să afirmăm că împăratul este gol atunci când în spațiul public se fac astfel de afirmații”, a declarat atunci Odagiu.
Experiența procurorului Staicu.
Bogdan Staicu este procuror din 2006, după o perioadă anterioară în avocatură. A avut o carieră concentrată în special pe activitatea de urmărire penală. La Parchetul de pe lângă Tribunalul București a condus Secția de urmărire penală între 2012 și 2018, iar din 2018 a deținut funcția de prim-procuror.
În proiectul său profesional depus la momentul candidaturii pentru CSM, Staicu a accentuat necesitatea unei comunicări instituționale mai transparente, a întăririi resursei umane în Ministerul Public și a unui cadru predictibil privind salarizarea și pensiile de serviciu. Secția pentru procurori a CSM l-a susținut în unanimitate pentru funcția de vicepreședinte.
Context instituțional complex.
Odată validați în funcțiile de conducere, cei doi vor coordona activitatea CSM într-o perioadă în care sunt anunțate discuții privind recrutarea viitoarei generații de magistrați, consolidarea mecanismelor de apărare a independenței și implementarea reformelor de digitalizare. Conform G4Media.ro, exercitarea mandatului de către noua conducere va începe de la 7 ianuarie 2026.
Ambele mandate durează un an și nu POT fi reînnoite, având ca obiectiv gestionarea activității administrative și reprezentarea sistemului judiciar. CSM are în componență 19 membri: nouă judecători și cinci procurori aleși de magistrați în adunările generale ale instanțelor și parchetelor, doi reprezentanți ai societății civile aleși de Senat și trei membri de drept – ministrul Justiției, președintele ICCJ și procurorul general al României.
Noul mandat va continua până la 31 decembrie 2026, când plenul va alege deja o nouă conducere, conform rotativei anuale stabilite prin lege. Provocările momentului includ și negocierile cu Comisia Europeană privind reformele din justiție, în contextul PNRR și al termenelor stabilite pentru modernizarea sistemului judiciar românesc.
