Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Procedura de suspendare a fondurilor europene destinate României a fost oprită, după ce Comisia Europeană a evaluat pozitiv măsurile de consolidare fiscală adoptate de Guvernul Bolojan, a anunțat joi ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, conform Mediafax. Decizia vine în cadrul Pachetului de Toamnă al Semestrului European 2026, publicat pe 25 noiembrie de Executivul comunitar.
Încheierea unui ciclu dificil.
„Este pentru prima oară în acest an când Comisia Europeană face acest tip de evaluare pozitivă„, a declarat Nazare într-o conferință de presă. Ministrul susține că se încheie astfel un ciclu în care România a fost evaluată neconform, început în iunie 2024 când Consiliul UE a consemnat țara în procedura de deficit excesiv.
„S-a continuat la începutul anului 2025. În ianuarie, în aprilie ne-au fost cerute rapoarte, Comisia n-a primit acele rapoarte, iar în decizia din iunie s-a început efectiv procedura de suspendare a fondurilor europene, o premieră pentru toate statele membre, în care a fost inclusă România„, a explicat ministrul Finanțelor, potrivit Europa Liberă.
Ce confirmă Comisia Europeană.
„Comisia Europeană confirmă eficiența măsurilor pentru reducerea deficitului bugetar adoptate de România, în conformitate cu recomandările Consiliului Uniunii Europene„, a transmis Ministerul Finanțelor. Ca urmare, procedura de deficit excesiv (EDP), aplicată din aprilie 2020, rămâne deschisă în suspensie, dar suspendarea fondurilor europene a fost înghețată.
🗞️ Citește și Acestea
Comisia apreciază că, după măsurile de consolidare fiscală adoptate de Guvern în ultimele luni, creșterea netă a cheltuielilor în 2025 este de doar 0,1% din PIB peste plafonul recomandat de Consiliu, iar în 2026 se va încadra confortabil în limitele stabilite. Deficitul bugetar este estimat să scadă la 8,4% din PIB în 2025 și la aproximativ 6% în 2026.
Reacția premierului Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan a salutat decizia Comisiei Europene pe Facebook. „Astăzi am primit un semnal foarte important care confirmă că măsurile luate de Guvern în ultimele luni au fost corecte și au început să dea rezultate„, a scris Bolojan.
Ce urmează pentru România.
În perioada următoare, progresele României vor fi analizate la Consiliul ECOFIN din 12 decembrie 2025, unde Comisia va prezenta documentele publicate pe 25 noiembrie, împreună cu eventuale actualizări privind procedurile de deficit excesiv. România va continua raportarea semestrială cu privire la măsurile de reducere a deficitului, următorul termen fiind primăvara 2026.
Comisia va monitoriza activ situația fiscal-bugetară, urmând să revină cu elemente suplimentare de evaluare odată cu pachetul de primăvară 2026 al Semestrului European. „Implementarea și atingerea țintelor fiscale rămân esențiale. România este încurajată să își consolideze administrația fiscală și planificarea bugetară, pentru a evita depășirea cheltuielilor în raport cu planurile aprobate„, a avertizat Comisia.
Contextul procedurilor europene.
România se află în procedură de deficit bugetar excesiv din 2021, după ce a depășit constant limita de 3% din PIB prevăzută în documentele de funcționare a Uniunii Europene. În paralel, datoria publică a României a depășit 57% din PIB. Reducerea deficitului bugetar și disciplinarea cheltuirii banilor publici sunt condițiile necesare pentru reducerea dobânzilor la împrumuturile externe și menținerea acordării fondurilor europene.
Comisia Europeană a adoptat marți pachetul de toamnă al semestrului european și a anunțat că procedura privind deficitul excesiv este suspendată temporar în cazul a nouă state membre: România, Austria, Belgia, Franța, Ungaria, Italia, Malta, Polonia și Slovacia. Concret, aceasta înseamnă că nu vor fi luate noi măsuri procedurale în acest stadiu, dar procedura rămâne deschisă dacă deficitul nu este în mod durabil adus sub 3% din PIB.
Declarația ministrului Nazare.
„Pentru România, aceasta nu este doar o validare tehnică, ci un câștig strategic: ne păstrăm accesul deplin la finanțările europene, ne consolidăm credibilitatea și oferim economiei un cadru mai stabil și mai predictibil„, a declarat Alexandru Nazare. Ministrul a adăugat că România poate aspira acum la consolidarea investițiilor publice, accelerarea proiectelor strategice și crearea unui cadru fiscal care să sprijine creșterea economică pe termen lung.
