Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Lia Savonea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, a lansat marți, 9 iunie 2026, în plenul Consiliului Superior al Magistraturii, un atac dur la adresa fostului premier interimar Ilie Bolojan. Șefa instanței supreme l-a acuzat că a coordonat o campanie de manipulare a opiniei publice împotriva sistemului judiciar, pe două mari teme: pensiile magistraților și dosarele penale prescrise, potrivit HotNews.ro.
Savonea: Un an de presiune fără precedent asupra justiției.
Președintele ÎCCJ a descris ultimul an drept o perioadă de atac sistematic la adresa magistraturii și a explicat mecanismul prin care, în opinia sa, s-a construit o imagine negativă falsă despre judecători și procurori.
„Toată lumea este de acord că a fost un an cu o presiune fără precedent asupra justiției. Ceea ce însă este deosebit de toxic este manipularea. Sunt generate câteva teme, cum a fost tema pensiilor și că n-ar fi tocmai în regulă legea privind pensiile magistraților. S-au folosit jumătăți de adevăr, jumătăți de minciună și în felul acesta s-au obținut o manipulare și o stigmatizare a judecătorilor și a procurorilor”_, a declarat Lia Savonea.
Savonea a admis că magistrații au beneficiat de condiții mai bune de pensionare, justificate de protecția independenței. Cu toate acestea, ea a contestat ferm una dintre afirmațiile publice ale lui Ilie Bolojan, în care acesta susținea că toți judecătorii se pensionează la 49-50 de ani.
🗞️ Citește și Acestea
„Ceea ce era absolut fals era ceea ce spunea fostul prim-ministru, la ore de mare audiență publică și prin campanii prelungite: că se face de către toți judecătorii ieșirea la pensie la 49-50 de ani. Nu a mai contat că au fost apoi prezentate în lumina reală de Consiliul Superior al Magistraturii”_, a precizat șefa ÎCCJ.
Prescripția, folosită ca „armă” împotriva instanțelor.
A doua temă adusă în discuție de Lia Savonea a vizat dosarele penale în care răspunderea a fost înlăturată prin prescripție. Ea a respins ideea că judecătorii ar fi responsabili pentru aceste situații, arătând că vina aparține în primul rând Legislativului și organelor de urmărire penală.
„Cine este responsabil de prescripție? Judecătorii? Nu. O știm cu toții. O știu și politicienii, cei care au folosit politic ca o armă această chestiune împotriva instanțelor. Vina aparține Legislativului și, mai vedem, că vina aparține și organelor de urmărire penală, care, într-o proporție covârșitoare, au trimis dosarele la limita răspunderii penale”_, a afirmat Savonea.
Acuzații de tentative de „capturare a justiției”.
Savonea a mers mai departe, avertizând că scopul întregii campanii de presiune a fost slăbirea independenței puterii judecătorești. Ea a sugerat că tocmai câștigarea autonomiei de către magistrați ar deranja o parte a clasei politice.
„Scopul acestei manipulări de un an de zile, al acestor presiuni, a fost slăbirea puterii judecătorești, slăbirea independenței reale a judecătorilor. Această independență pe care judecătorii și-au luat-o, să se ghideze după valorile europene, după valorile reale ale statului de drept, se pare că nu a fost tocmai pe placul puterii politice”_, a conchis aceasta.
Discursul Liei Savonea se înscrie într-un conflict mai vechi dintre ÎCCJ și Guvernul Bolojan. În februarie 2026, cele două instituții s-au confruntat direct pe tema pensiilor magistraților, după ce premierul a transmis o scrisoare Curții Constituționale înainte de pronunțarea deciziei, gest pe care șefa ÎCCJ l-a catalogat drept o „ingerință incompatibilă cu separația puterilor în stat”_, potrivit Europa Liberă.
–
