Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Rusia a reziliat oficial acordurile de cooperare militară cu Franța, Canada și Portugalia, într-o nouă etapă a deteriorării relațiilor cu NATO. Ordinul, semnat de prim-ministrul rus Mihail Mișustin, a fost publicat vineri, 5 decembrie, pe portalul oficial de informații juridice din Rusia, potrivit StiriPeSurse.
Acorduri istorice, anulate după decenii.
Ministerul rus al Afacerilor Externe a fost instruit să notifice oficial părțile canadiană, franceză și portugheză cu privire la această decizie. Conform documentului, au fost reziliate trei acorduri semnate în perioada de deschidere care a urmat destrămării Uniunii Sovietice: acordul privind vizitele militare cu Canada din 1989, acordul privind cooperarea în domeniul apărării cu Franța din 1994 și acordul privind cooperarea militară cu Portugalia din 2000.
Aceste acorduri fuseseră semnate ca un simbol al încheierii Războiului Rece și al apropierii dintre Rusia și Occident. Acordul cu Canada a venit la doar câteva săptămâni după căderea Zidului Berlinului în 1989, când liderul sovietic Mihail Gorbaciov încerca să refacă punțile cu statele occidentale, conform Adevărul.
Contextul istoric al acordurilor.
Acordul cu Franța din 1994 a urmat efortului mai amplu al președintelui Boris Elțîn de a integra Rusia în structurile de securitate europene. Inițial, Elțîn sperase că Rusia ar putea adera la NATO sau ar putea dezvolta un parteneriat special cu Alianța, semnând tratate prin care ambele țări se angajau să se consulte în timpul crizelor și să construiască „o rețea de pace și solidaritate” în Europa.
🗞️ Citește și Acestea
Acordul cu Portugalia din 2000 a fost încheiat în ceea ce cercetătorii descriu drept cea mai fructuoasă perioadă pentru relațiile ruso-portugheze din anii 1990 și 2000, când vizitele la nivel înalt erau frecvente în pofida apartenenței Portugaliei la NATO. Autoritățile ruse au declarat acum că cele trei acorduri „nu mai sunt relevante din punct de vedere strategic” în contextul actual, potrivit Digi24.
Precedent: acordul cu Germania.
În iulie 2025, Mișustin a semnat un alt ordin prin care a fost denunțat acordul de cooperare tehnico-militară cu Germania din 1996. Ministerul rus de Externe anunțase anterior intenția de retragere, subliniind că, deși documentul era încă în vigoare, acesta „și-a pierdut sensul și semnificația practică” și nu mai reflecta realitatea relațiilor ruso-germane.
Autoritățile ruse au acuzat guvernul german că este „plin de ambiții exorbitante de politică externă care afectează direct interesele vitale de securitate rusești„. Cu o lună înainte, în iunie, Mișustin semnase un ordin prin care denunța acordul cu Suedia privind schimbul de informații despre instalațiile nucleare și notificarea promptă a incidentelor din facilitățile nucleare.
Tensiuni crescânde cu Occidentul.
De la ascensiunea la putere a președintelui Vladimir Putin, Kremlinul a adoptat o poziție tot mai ostilă față de NATO și Occident, susținând că acestea se apropie deliberat de granițele Rusiei și dând parțial vina pe Occident pentru războiul total dus în Ucraina, fără a furniza dovezi.
Opoziția Rusiei față de potențiala aderare a Ucrainei la NATO a fost una dintre cerințele-cheie din acordul americano-rus în 28 de puncte pentru a pune capăt războiului. Printre solicitările Moscovei se numără și obținerea de garanții privind blocarea extinderii NATO, ceea ce a stârnit îngrijorări nu doar în Ucraina, ci la nivel internațional.
Activele rusești înghețate – un motiv suplimentar.
Decizia de anulare a acordurilor vine în contextul în care Portugalia și Franța susțin propunerile Comisiei Europene de a folosi activele rusești înghețate pentru a acorda împrumuturi Ucrainei. Aproximativ 210 miliarde de euro din activele statului rus sunt înghețate în Uniunea Europeană, majoritatea fiind deținute la Euroclear în Belgia.
UE dezbate modalitățile de utilizare a acestor fonduri imobilizate pentru a ajuta Ucraina, care se confruntă cu un deficit bugetar de aproximativ 65 de miliarde de dolari în următorii doi ani, potrivit Fondului Monetar Internațional. Ucraina depinde de sprijinul financiar și militar al aliaților occidentali de la invazia pe scară largă a Rusiei din februarie 2022.
Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a produs cea mai gravă criză de securitate europeană de după 1945 și a accelerat ruptura dintre Moscova și aliații occidentali. Kremlinul acuză Occidentul de sprijin militar și financiar decisiv pentru Kiev, în timp ce statele NATO subliniază că ajută Ucraina să își apere suveranitatea și integritatea teritorială.
Anularea acestor acorduri militare istorice marchează închiderea definitivă a unei epoci de cooperare dintre Rusia și Occident, inaugurată după căderea comunismului. Această decizie se înscrie într-o tendință mai largă de izolare a Rusiei pe plan internațional și de consolidare a blocului anti-occidental condus de Moscova.
