Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Moscova a respins acuzațiile privind încălcarea spațiului aerian al României de către drone rusești și a amenințat cu un răspuns, după ce Bucureștiul a decis expulzarea unui diplomat rus, potrivit Digi24. Purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a numit incidentele „regizate” și a acuzat autoritățile române că susțin „regimul de la Kiev”.
Moscova respinge dovezile prezentate de România
Declarația a fost publicată pe conturile oficiale ale Ambasadei Rusiei la București, la o zi după ce Ministerul Afacerilor Externe a anunțat expulzarea unui membru al misiunii diplomatice ruse. Decizia a venit după ce Armata Română a doborât trei drone care au pătruns fără autorizație în spațiul aerian național.
Zaharova a susținut că demersul românesc din 27 iulie s-a bazat pe „acuzații nefondate”, potrivit Antena 3. Oficialul rus nu a prezentat însă probe care să susțină afirmația potrivit căreia dronele doborâte ar fi parte dintr-o înscenare a autorităților de la București.
Ministerul Apărării Naționale a precizat anterior că prima dronă neutralizată, în județul Buzău, este de tip Shahed/Gheran 2, de proveniență rusească, concluzie stabilită după expertizarea fragmentelor recuperate lângă localitatea Padina. Ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev, respinsese deja aceste dovezi atunci când a fost convocat la MAE.
🗞️ Citește și Acestea
Amenințări directe la adresa Bucureștiului
„Acțiunile neprietenoase ale Bucureștiului nu vor rămâne fără răspuns”, a declarat Zaharova în cadrul briefingului de presă de la Moscova, reluând mesajul transmis anterior de ambasadorul Lipaev. Diplomatul rus afirmase că expulzarea unui angajat al ambasadei „nu va rămâne fără răspuns din partea Rusiei”.
Purtătoarea de cuvânt a MAE rus a mers mai departe și a acuzat conducerea de la București că folosește incidentele pentru a ascunde eșecul politicii de sprijinire a Ucrainei. Potrivit acesteia, sprijinul acordat Kievului, și nu acțiunile Moscovei, ar afecta securitatea națională și situația economică a României.
Context: incursiuni repetate ale dronelor la granița estică
Incidentele din ultimele zile nu sunt singulare. De la declanșarea războiului din Ucraina, mai multe state membre NATO din vecinătatea conflictului, printre care Polonia, România și țările baltice, au raportat pătrunderi ale unor drone în spațiul aerian propriu, majoritatea provenite din atacurile rusești lansate spre teritoriul ucrainean.
Autoritățile de la București au subliniat, în urma incidentului din județul Buzău, că expertiza tehnică a fragmentelor recuperate confirmă fără echivoc originea rusă a dronei, un argument pe care Ambasada Rusiei l-a respins fără a oferi o contraexpertiză sau dovezi alternative. Diferența dintre poziția oficială română, susținută de probe tehnice, și retorica Moscovei, bazată pe negare fără argumente concrete, marchează un tipar frecvent în comunicarea diplomatică a Kremlinului în ultimii ani.
Ce urmează după expulzarea diplomatului rus
Ambasadorul României la Moscova a fost rechemat în țară pentru consultări, o măsură diplomatică standard în situații de tensiune accentuată între două state. Practica Kremlinului, în astfel de episoade, este de a răspunde simetric prin expulzarea unui diplomat român, așa cum au consemnat mai multe publicații care au relatat despre schimbul de acuzații dintre București și Moscova.
Episodul se adaugă unui șir de incidente cu drone care au survolat spațiul aerian al țărilor din estul NATO în contextul războiului din Ucraina, iar reacția dură a Moscovei sugerează că tensiunile diplomatice dintre cele două state nu se vor domoli curând. Rămâne de văzut dacă Bucureștiul va răspunde public acuzațiilor privind pretinsa regizare a incidentelor.
