Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Doar 31,84% din populația României are competențe digitale de bază sau superioare, cel mai slab rezultat din Uniunea Europeană, arată o analiză Monitorul Social pe baza datelor Eurostat din 2025, potrivit Digi24. Media Uniunii Europene se situează la 60,4%, o distanță pe care specialiștii o pun pe seama decalajului dintre accesul la internet și capacitatea reală de a-l folosi.
Ce arată datele Eurostat pentru România
România a avansat vizibil la capitolul conectivitate. 95,47% dintre gospodării aveau acces la internet în 2025, față de 86,24% în 2020, iar țara ocupă locul 12 din 27 de state membre, peste media UE de 94,76%. Utilizarea internetului a crescut și ea, de la 78,46% în 2020 la 93,15% în 2025, potrivit Adevărul.
Problema apare la nivelul competențelor. Doar 31,84% dintre români știu să folosească eficient instrumentele digitale, ceea ce plasează România sub Bulgaria (38,26%), Slovenia (46,5%) și Letonia (48,43%). În fruntea clasamentului se află Țările de Jos (83,61%), Irlanda (82,82%) și Danemarca (81,45%).
Competențele digitale sunt evaluate de Eurostat pe cinci paliere: căutarea și evaluarea informațiilor, comunicarea și colaborarea online, crearea de conținut digital, siguranța și rezolvarea problemelor tehnice, pentru populația cu vârste între 16 și 74 de ani.
🗞️ Citește și Acestea
Cadrul legal pentru competențele digitale, abia recent
România a adoptat abia în aprilie 2025 un cadru național de competențe digitale, prin Ordonanța de urgență 27/2025, care instituie DigCompRo. Documentul prevede ca Institutul Național de Statistică să colecteze periodic date despre nivelul competențelor digitale ale populației, iar Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului să coordoneze implementarea și să raporteze rezultatele.
Separat, Guvernul a inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență o serie de măsuri dedicate: granturi pentru formarea competențelor digitale ale angajaților din întreprinderile mici și mijlocii, sprijin pentru ca bibliotecile publice să devină centre de competențe digitale și fonduri pentru digitalizarea universităților. Programele de liceu obligatorii începând cu anul școlar 2026-2027 includ, de asemenea, module noi de competențe digitale transversale pentru toate profilurile.
De ce contează decalajul dintre acces și competențe
Discrepanța dintre rata mare de conectare la internet și nivelul scăzut de competențe digitale arată o problemă structurală: românii au acces la tehnologie, dar mulți nu o folosesc dincolo de activități elementare, precum socializarea sau divertismentul. Această diferență afectează direct capacitatea populației de a accesa servicii publice digitalizate, de a se proteja de fraude online sau de a candida la locuri de muncă din economia digitală.
Ținta stabilită de Comisia Europeană pentru 2030 este ca minimum 80% dintre cetățenii UE să aibă competențe digitale de bază. Pentru România, foaia de parcurs națională prevede un obiectiv intermediar mai realist, tocmai pentru că punctul de plecare este cel mai slab din blocul comunitar.
Datele Monitorul Social confirmă un tipar identificat încă din 2022, când Eurostat plasa România tot pe ultimul loc în UE la acest indicator, cu doar 28% dintre persoanele între 16 și 74 de ani având competențe digitale de bază. Progresul din ultimii trei ani, de la 28% la 31,84%, rămâne modest raportat la ritmul de digitalizare al restului Uniunii.
Decalajul de competențe digitale rămâne, potrivit analizei citate, principala provocare a României în procesul de transformare digitală, în ciuda infrastructurii de conectivitate care depășește deja media europeană.
Cum se compară România cu vecinii din regiune
Spre deosebire de indicatorul conectivității, unde România se situează în jumătatea superioară a clasamentului UE, la competențe digitale țara rămâne în urma majorității statelor din Europa Centrală și de Est. Polonia, Ungaria și Cehia raportează procente semnificativ mai mari de populație cu competențe digitale de bază, deși niciuna dintre ele nu se apropie de nivelul statelor nordice. Diferența arată că simpla apartenență la același spațiu economic nu garantează un ritm similar de digitalizare a populației, ci depinde direct de investițiile în educație și formare continuă.
Analiza Monitorul Social nu oferă o defalcare regională pentru România, dar datele Eurostat arată constant, de-a lungul ultimilor ani, un decalaj important între mediul urban și cel rural, precum și între categoriile de vârstă. Populația tânără, care a crescut cu acces la tehnologie, raportează competențe apropiate de media europeană, în timp ce persoanele de peste 55 de ani și cele din zonele rurale rămân în urmă.
Impactul asupra pieței muncii și a serviciilor publice
Nivelul redus de competențe digitale poate avea consecințe asupra economiei, dincolo de statisticile Eurostat. Administrația publică românească a investit, prin PNRR, în digitalizarea a numeroase servicii, de la depunerea declarațiilor fiscale până la programările online la instituțiile statului, însă analiza Monitorul Social arată că o parte semnificativă a populației nu are competențele necesare pentru a folosi eficient astfel de instrumente, chiar și atunci când are acces la internet.
Acest paradox, în care statul digitalizează serviciile mai rapid decât reușește populația să învețe să le folosească, riscă să adâncească excluziunea unor categorii vulnerabile, în special persoanele în vârstă și cele din mediul rural. Datele Monitorul Social nu oferă însă o cifră exactă privind numărul de cetățeni afectați de această excluziune digitală, aspect care rămâne de clarificat prin viitoare analize.
