Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Presa apropiată Kremlinului a publicat un nou clasament al statelor occidentale considerate cele mai „ostile” față de Rusia, iar România se regăsește în primele zece poziții, potrivit Realitatea.net. Materialul, publicat de site-ul rus Vzglyad, sub titlul „Europa a învățat să amenințe și fără SUA”, nu este un raport independent, ci un proiect editorial aliniat poziției oficiale de la Moscova.
Pe ce loc se află România
Potrivit clasamentului, actualizat lunar de publicația rusă, România împarte locul 8 cu Canada și Olanda, toate cele trei state totalizând câte 60 de puncte. „Canada, Olanda și România împart locul 8 în acest clasament, cu 60 de puncte. Canada a coborât un loc, în timp ce Olanda pierde cinci poziții, iar România își păstrează poziția”, arată textul publicat de Vzglyad, citat de ziare.com.
Clasamentul complet, potrivit sursei citate, este următorul: Germania și Letonia ocupă primul loc, cu 90 de puncte fiecare, urmate de Marea Britanie și Estonia, cu 85 de puncte, și de Franța, cu 80 de puncte. Polonia, Finlanda, Cehia și Suedia au 75 de puncte, iar Lituania, 70. Belgia, Danemarca, Spania, Italia și Statele Unite se regăsesc la 65 de puncte, în timp ce Grecia are 50, iar Bulgaria, Luxemburg, Slovenia și Croația închid topul, cu 45 de puncte.
Germania, principalul „inamic” în ierarhia Kremlinului
Potrivit Jurnalul.ro, Germania a urcat pe primul loc din cauza unui acord cu Ucraina pentru dezvoltarea comună a unui sistem de apărare antiaeriană și a alocării a încă 400 de milioane de dolari pentru echipamente similare. Letonia a intrat în topul clasamentului după un acord privind construirea unei fabrici de drone pentru armata ucraineană, iar Estonia și Marea Britanie au fost menționate pentru o declarație de cooperare în securitate, respectiv pentru o creștere de 27% a bugetului militar britanic.
Textul publicat de Vzglyad citează și exercițiile militare NATO Ramstein Flag, Baltops și Gallant Boar, desfășurate în apropierea Coridorului Suwałki, drept dovezi ale unei „pregătiri practice” a armatelor europene pentru un eventual conflict cu Rusia.
O „inversare” a cauzalității, spun analiștii
Potrivit Jurnalul.ro, cadrul narativ al clasamentului rus inversează, în esență, perspectiva occidentală: măsurile pe care NATO și statele membre le prezintă drept descurajare și apărare colectivă, ca răspuns la invazia Rusiei din Ucraina, sunt descrise de publicația rusă drept „ostilitate” și „pregătire pentru agresiune” din partea Europei. Metodologia exactă de calcul a punctajelor nu este făcută publică, ceea ce face dificilă orice verificare independentă a criteriilor folosite.
Textul nu detaliază motivele specifice pentru poziționarea României, însă tiparul general al clasamentului sugerează o combinație de factori: nivelul sprijinului militar direct acordat Ucrainei, participarea la exerciții NATO și declarațiile oficiale ale liderilor de la București.
Ce spune presa rusă despre pregătirile Europei
Jurnaliștii publicației Vzglyad susțin că statele europene au trecut de la sprijinul politic acordat Ucrainei la pregătiri logistice și militare concrete, într-un context în care Statele Unite și-au mutat atenția către conflictele din Orientul Mijlociu și regiunea Asia-Pacific.
„Dacă în primăvară accentul a fost pus pe dezvoltarea cooperării militar-industriale și a logisticii militare, accentul s-a mutat acum direct pe repetiția unor posibile scenarii de conflict”, se arată în articolul publicat de Vzglyad.
De ce contează acest tip de clasament
Poziția de mijloc a României în ierarhia rusă contrastează cu cea a statelor vecine frontului, precum Polonia, țările baltice sau Finlanda, aflate constant în topul 5-6 al acestui gen de clasamente. România rămâne totuși parte activă a arhitecturii NATO criticate de textul rusesc, găzduind Baza Mihail Kogălniceanu, un hub logistic important pentru trupele aliate, și participând constant la exerciții multinaționale în regiunea Mării Negre.
Publicații precum acest clasament sunt folosite frecvent de presa afiliată Kremlinului pentru a justifica, în plan intern, narativa unei Europe ostile Rusiei, fără a reprezenta o evaluare independentă a situației de securitate din regiune.






















