Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Oana Țoiu, ministrul Afacerilor Externe al României, a declarat luni că NATO este, în primul rând, o alianță defensivă, după ce președintele american Donald Trump a cerut statelor membre să contribuie la menținerea deschisă a Strâmtorii Ormuz. Poziția Bucureștiului vine în contextul în care mai multe state europene și aliate au respins deja implicarea militară în zonă, potrivit Antena 3 CNN.
Criza din Strâmtoarea Ormuz și impactul asupra prețurilor la energie.
Blocarea Strâmtorii Ormuz de către autoritățile de la Teheran, ca represalii la atacurile aeriene ale SUA și Israelului, a provocat cea mai gravă perturbație din istoria recentă a aprovizionării cu petrol. Prin această rută maritimă trece în mod normal aproximativ o cincime din exporturile globale de petrol, iar blocajul a generat o creștere abruptă a prețurilor la energie pe piețele internaționale.
Prețul barilului de petrol a depășit pragul de 100 de dolari în cursul săptămânii trecute, conform datelor publicate de mai multe agenții de presă internaționale. Situația pune presiune uriașă atât pe economiile occidentale, cât și pe administrația Trump, care încearcă să mobilizeze aliații pentru a redeschide ruta.
Reacția diplomatică a României la presiunile lui Trump.
Ministrul Oana Țoiu a transmis poziția României luni dimineața, înainte de reuniunea Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene de la Bruxelles. Șefa diplomației române a subliniat că discuția despre implicarea NATO trebuie purtată pornind de la misiunea fundamentală a alianței.
🗞️ Citește și Acestea
„Am spus și vom continua să spunem că NATO este, mai întâi de toate, o alianță defensivă și aceasta este cea mai importantă parte pe care trebuie să ne concentrăm”, a declarat Oana Țoiu, potrivit Ziare.com.
Ministrul a precizat, totodată, că România oferă deja sprijin defensiv Statelor Unite, permițând utilizarea bazelor militare de pe teritoriul național pentru operațiuni legate de conflictul din Iran. „România a acceptat să permită Statelor Unite ca împreună să ne creștem capacitățile de apărare, inclusiv cele non-cinetice”, a adăugat aceasta.
Context european: un refuz cvasi-general al implicării militare.
România nu este singura care a adoptat o poziție rezervată. Japonia, Australia și Regatul Unit au anunțat că nu intenționează să trimită nave militare pentru securizarea Strâmtorii Ormuz. Spania a declarat că nu va accepta „măsuri temporare improvizate”, iar Grecia a precizat că va participa exclusiv la misiunea navală a UE — Aspides — din Marea Roșie.
Franța a refuzat, de asemenea, trimiterea de nave suplimentare, subliniind că poziția sa militară actuală are caracter defensiv și de protecție a stabilității regionale.
Miniștrii de externe ai UE reuniți luni la Bruxelles au discutat propunerea extinderii mandatului misiunii navale Aspides, dar după ore întregi de dezbateri, reprezentanții diplomatici europeni au indicat clar că responsabilitatea redeschiderii strâmtorii aparține Statelor Unite.
Miza geopolitică și riscurile pentru România.
Iranul a declarat că Strâmtoarea Ormuz este deschisă exclusiv statelor care nu îl sprijină pe Trump sau adoptă o poziție neutră, ceea ce plasează România într-o poziție delicată, dat fiind parteneriatul strategic cu Statele Unite.
Anterior, Iranul a avertizat explicit România că utilizarea bazelor militare de pe teritoriul său de către forțele americane echivalează cu o agresiune militară, potrivit informațiilor difuzate de presa internațională. Președintele Nicușor Dan urmează să participe joi și vineri la reuniunea Consiliului European, unde criza din Orientul Mijlociu se află pe ordinea de zi.
Evoluțiile din această săptămână vor contura răspunsul concret al României la presiunile americane și modul în care Bucureștiul va gestiona echilibrul dintre parteneriatul transatlantic și solidaritatea europeană.
