Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
La 49 de ani de la devastatorul cutremur din 4 martie 1977, România continuă să fie una dintre cele mai expuse țări europene la riscul seismic, cu sute de clădiri vulnerabile în București și un fond construit vechi care reprezintă o amenințare majoră. Guvernul a lansat anul trecut prima hartă interactivă a riscului seismic, în timp ce specialiștii avertizează că progresul în consolidarea clădirilor rămâne periculos de lent, potrivit Mediafax.
Bilanțul tragic al cutremurului din 1977.
Seismul din seara zilei de 4 martie 1977 a lovit la ora 21:22, cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter și a durat aproximativ 56 de secunde. Epicentrul a fost localizat în zona seismică Vrancea, la circa 100 de kilometri adâncime. Efectele s-au resimțit în aproape toată țara și în statele vecine, iar Bucureștiul a fost cel mai afectat. Numeroase clădiri s-au prăbușit sau au suferit avarii grave, conform Cancan.ro.
Unda de șoc a ajuns și în Bulgaria, unde în orașul Sviștov mai multe blocuri s-au prăbușit, provocând victime. A doua zi dimineață, pe 5 martie, a fost înregistrată cea mai puternică replică, cu magnitudinea de 4,9 grade. Bilanțul tragic: 1.578 de morți la nivel național, dintre care peste 1.400 în Capitală, și aproximativ 11.300 de răniți, potrivit Money.ro.
Prima hartă interactivă a riscului seismic.
Ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat că în prezent sunt în derulare 98 de proiecte dedicate creșterii siguranței seismice. Acestea vizează consolidarea școlilor, spitalelor, blocurilor de locuințe și a altor clădiri publice care prezintă vulnerabilități structurale. „Prin aceste programe, avem deja în derulare 98 de proiecte. Fac un apel ferm către autorităţile locale să conlucreze pentru a expertiza clădirile care prezintă vulnerabilităţi, astfel încât în cel mai scurt timp posibil să poată fi accesate fondurile puse la dispoziţie”, a transmis ministrul, conform Mediafax.
🗞️ Citește și Acestea
Harta publicată pe site-ul ministerului este interactivă și oferă informații detaliate despre unitățile administrativ-teritoriale incluse în zonele de risc seismic. Aproape 80% din totalul localităților din România au fost deja incluse în această cartografiere. Platforma facilitează procesul de informare a populației și demersurile administrative pentru obținerea fondurilor necesare consolidării.
În perioada 2022-2023, Guvernul a aprobat programe de investiții dedicate reducerii riscului seismic, finanțate în proporție de 100% de la bugetul de stat, inclusiv costurile pentru expertizele tehnice obligatorii.
Peste 400 de clădiri în clasa I de risc seismic în București.
Datele centralizate arată că în București există peste 400 de imobile în clasa I de risc seismic. Alte peste 450 sunt încadrate în clasa a II-a, potrivit Digi24. Aproximativ 1.400 de clădiri au fost evaluate în anii ’90 după criteriile vechi și nu au fost actualizate conform standardelor actuale, ceea ce înseamnă că starea lor reală rămâne incertă.
Capitala României este considerată unul dintre cele mai expuse orașe europene la cutremure majore. Principalele motive sunt fondul construit foarte vechi, în special clădiri interbelice și blocurile comuniste ridicate înainte de introducerea normelor antiseismice moderne. Multe imobile cu bulină roșie sunt în continuare locuite sau găzduiesc activități comerciale.
Cum se clasifică riscul seismic al clădirilor.
Expertiza tehnică stabilește cât la sută dintr-un „cutremur de calcul” poate suporta o construcție. Acesta este scenariul teoretic cel mai sever pentru care sunt proiectate clădirile noi. Un procent sub 35% înseamnă clasa RsI – cel mai ridicat risc. Între 35% și 50% este clasa RsII, între 50% și 80% clasa RsIII, iar peste 80% clasa RsIV. Pe lângă calcule, experții analizează starea structurii, simetria clădirii și degradările existente, conform Cancan.ro.
Legislația actuală împarte clădirile în patru clase de risc seismic, de la RsI la RsIV, conform normativului P100-3/2019. Clasa RsI include imobilele cu cel mai ridicat grad de vulnerabilitate, cunoscute publicului prin marcajul „bulină roșie”, unde există pericol major de prăbușire la un cutremur puternic.
România rămâne expusă după aproape cinci decenii.
Zona Vrancea este una dintre cele mai active zone seismice din Europa. Fondul construit vechi, mai ales în București, continuă să reprezinte un risc major. Autoritățile au demarat programe de consolidare, dar ritmul este lent. Aproximativ 95 de clădiri au fost consolidate până în prezent, unele doar parțial, potrivit Mediafax.
Matei Sumbasacu, inginer constructor cu masterat în analiza și structura clădirilor cu risc, a explicat pentru Digi24: „Suntem slab pregătiți pentru a face față unui cutremur. Clădirile nu sunt pregătite, nici comunitățile, oamenii, la nivel individual, nu sunt pregătiți și nu au un plan bine structurat în caz de orice pericol”.
Specialiștii avertizează că România este mai puțin pregătită din punct de vedere al infrastructurii pentru un seism de mare magnitudine decât ar trebui să fie. Consolidările avansează lent, iar multe clădiri continuă să fie locuite în condiții de risc. La 49 de ani de la tragedia care a marcat istoria țării, problema siguranței seismice rămâne o prioritate nerezolvată.
