Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România s-a poziționat în tabăra „Prietenii Coeziunii”, alături de Grecia, Italia, Spania, Portugalia și Polonia, în disputa privind viitorul buget al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, potrivit Antena 3 CNN. Președintele Consiliului European, António Costa, a pornit, pe 25 august, un turneu prin capitalele europene pentru a testa disponibilitatea liderilor de a face compromisuri pe marginea pachetului financiar, estimat la aproape 2.000 de miliarde de euro.
Cele două tabere din negocierile pentru bugetul UE
Discuțiile despre viitorul cadru financiar multianual au împărțit statele membre în două grupuri. Pe de-o parte, Germania, Olanda, Suedia și Austria, cunoscute drept „frugalii”, consideră pachetul propus de Comisia Europeană prea mare și cer reduceri substanțiale, Berlinul solicitând o tăiere de până la 400 de miliarde de euro față de propunerea inițială.
De cealaltă parte, grupul „Prietenii Coeziunii”, coordonat chiar de România alături de Italia, reunește 16 state din sudul și estul Uniunii, care cer menținerea și consolidarea finanțării pentru agricultură și dezvoltarea regională. Președintele Nicușor Dan și premierul italian Giorgia Meloni au organizat, la Bruxelles, prima reuniune de coordonare la nivel de lideri a acestui grup, înaintea negocierilor oficiale pentru cadrul financiar 2028-2034.
Turneul lui António Costa prin capitalele europene
Președintele Consiliului European a început turneul pe 25 august, cu opriri la Bratislava și Tallinn, urmate de Riga, Vilnius și Praga, potrivit informațiilor oficiale ale instituției europene. Costa urmează să discute cu majoritatea omologilor săi până pe 17 septembrie, cu excepția Suediei, unde au loc alegeri parlamentare.
🗞️ Citește și Acestea
Scopul declarat al deplasărilor este formarea unei imagini coerente asupra poziției fiecărui stat membru și identificarea unei căi posibile către un acord final până în decembrie. Costa a numit finalizarea negocierilor bugetare obiectivul principal al instituției europene pentru acest an, avertizând că o eventuală prelungire a discuțiilor în 2027 ar putea întârzia intrarea în vigoare a noului buget de la 1 ianuarie 2028.
O primă încercare de compromis, respinsă ca insuficientă
Președinția cipriotă a Consiliului UE propusese anterior, ca punct de plecare pentru negocieri, o reducere de doar 2% din pachetul inițial, echivalentul a aproximativ 32,8 miliarde de euro, însoțită de creșteri mai mici pentru apărare și competitivitate și de o protecție suplimentară pentru fermieri și regiunile mai puțin dezvoltate. Statele din tabăra „frugalilor” au respins însă acest compromis, considerându-l insuficient în raport cu reducerile pe care le cer.
Ministrul de externe: negocierea servește interesele României
Ministrul interimar de externe, Oana Țoiu, a explicat, într-o rundă anterioară de discuții la Bruxelles, poziția grupului coordonat de România. Potrivit caleaeuropeana.ro, șefa diplomației a susținut că propunerea „Prietenilor Coeziunii” nu reprezintă o întoarcere în trecut, ci întărește poziția de negociere a celor 16 state pentru viitoarele alocări din bugetul european.
Comisia Europeană a propus, pentru perioada 2028-2034, un pachet de aproximativ 865 de miliarde de euro pentru planuri naționale și regionale, care combină fondurile de coeziune, agricultură, pescuit și gestionare a frontierelor. În paralel, finanțarea pentru apărare urmează să fie majorată la 131 de miliarde de euro, de aproximativ cinci ori peste nivelul actual, iar programul de cercetare Horizon Europe ar urma să ajungă la 175 de miliarde de euro.
De unde vor veni banii, cel mai dificil capitol al negocierilor
Finanțarea rămâne cel mai spinos subiect al discuțiilor, în condițiile în care guvernele nu vor să crească direct contribuțiile naționale, dar cer în același timp mai multe fonduri pentru noile priorități europene. Printre variantele discutate se numără alocarea către bugetul UE a unei părți din veniturile obținute din comercializarea certificatelor de emisii și din taxa de carbon la frontieră, precum și noi taxe pentru companiile mari.
Parlamentul European cere, la rândul său, un buget cu 20% mai mare decât propunerea Comisiei și susține că noile cheltuieli pentru apărare și tehnologie nu ar trebui finanțate în detrimentul politicii agricole comune și al politicii regionale. Fără resurse proprii suplimentare pentru bugetul comun, diferența va trebui acoperită tot de la bugetele naționale ale statelor membre, inclusiv de la cel al României.
Miza reală a turneului lui Costa rămâne, așadar, una foarte concretă pentru România: dacă grupul „Prietenii Coeziunii” își menține actuala poziție de forță la Bruxelles, țara ar putea păstra un acces solid la fondurile de coeziune și agricultură de care depinde o mare parte din investițiile publice locale din următorul deceniu.
