Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România intră în competiția europeană pentru infrastructura de inteligență artificială cu un proiect estimat la până la 5 miliarde de euro, planificat în zona Cernavodă-Doicești, în timp ce Spania a aprobat deja o investiție publică de 719 milioane de euro pentru propria gigafabrică AI, potrivit Profit.ro. Documentele Ministerului Energiei arată că proiectul românesc este conceput în principal ca o investiție privată, cu un potențial consorțiu de investitori care a solicitat deja clarificări autorităților.
Proiectul Black Sea AI Gigafactory
Inițiativa românească, denumită Black Sea AI Gigafactory, vizează instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI și construirea uneia dintre cele mai puternice infrastructuri de calcul din regiune. Amplasamentele analizate sunt în zona Cernavodă-Constanța și Doicești, alese tocmai pentru accesul la infrastructura energetică strategică existentă și la capacitățile nucleare planificate.
Costul total este estimat preliminar la 4-5 miliarde de euro, de aproape șapte ori mai mult decât contribuția publică aprobată de Spania pentru proiectul său echivalent. Diferența reflectă în primul rând dimensiunea mai mare a ambițiilor românești, dar și faptul că statul român nu a anunțat deocamdată contribuții financiare proprii.
Investitorii interesați au transmis întrebări Ministerului Energiei prin intermediul unui proces de clarificare EOI (Expression of Interest), documentele devenind publice și constituind prima confirmare oficială a stadiului avansat al discuțiilor.
🗞️ Citește și Acestea
Ce cer investitorii și ce a răspuns Guvernul
Potențialii membri ai consorțiului au cerut clarificări privind trei aspecte principale: accesul prioritar la rețeaua electrică prin Transelectrica, posibilitatea unor tarife reduse de racordare și mecanismele de sprijin de stat disponibile, inclusiv granturi sau garanții.
Ministerul Energiei a răspuns prudent. Proiectul este conceput ca o investiție privată, eventualele măsuri de sprijin urmând a fi analizate în conformitate cu regulile europene privind ajutorul de stat. Guvernul nu a oferit nicio garanție concretă privind tarifele sau prioritizarea racordării.
Această poziție precaută reflectă constrângerile impuse de cadrul european, care limitează sprijinul public acordat marilor investiții private pentru a evita distorsionarea concurenței.
Energia nucleară, avantajul-cheie al României
Unul dintre cele mai importante atuuri ale locației de la Cernavodă este accesul la energie cu emisii reduse de carbon. Potrivit estimărilor citate de Profit.ro, peste 80% din producția reactoarelor nucleare planificate la Cernavodă și Doicești ar putea alimenta în viitor infrastructura AI.
Această caracteristică este esențială pentru marile companii tech, care se confruntă cu un consum energetic uriaș al centrelor de date și al sistemelor AI. La nivel global, companiile din domeniu investesc masiv în surse stabile de energie, inclusiv reactoare nucleare de mică putere, tocmai pentru a susține dezvoltarea noilor generații de modele de inteligență artificială.
România deține deja reactoarele 1 și 2 de la Cernavodă și are în plan construcția reactoarelor 3 și 4, cu finanțare prin mecanisme europene și parteneriate internaționale.
Căldura reziduală ar putea încălzi Cernavodă
O altă componentă inovatoare a proiectului este reutilizarea căldurii reziduale generate de infrastructura de calcul pentru încălzirea orașului Cernavodă. Investitorii au întrebat dacă există mecanisme de remunerare pentru acest serviciu.
Ministerul Energiei a confirmat că varianta este luată în calcul, dar va necesita studii tehnice, evaluări de mediu și acorduri comerciale separate. Legislația europeană obligă deja marile centre de date să recupereze și să valorifice căldura reziduală atunci când este fezabil din punct de vedere tehnic.
Spania și contextul european
Proiectul spaniol aprobat recent, în valoare de 719 milioane de euro, face parte din aceeași strategie europeană de reducere a dependenței față de infrastructurile controlate de companiile americane și chineze. Ministrul Transformării Digitale din Spania, Oscar Lopez, a declarat că investițiile în sisteme de calcul de înaltă performanță sunt esențiale pentru competitivitatea economiei europene.
Bruxelles-ul urmărește construirea unei rețele de gigafabrici AI europene capabile să susțină cercetătorii și companiile din UE cu putere de calcul proprie, reducând dependența de furnizorii externi. Dacă proiectul românesc va fi implementat la dimensiunea anunțată, România ar putea deveni unul dintre principalele hub-uri AI din Europa, alături de Spania, Franța și Germania.
–
