Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România rămâne printre statele cu cea mai slabă reprezentare a femeilor în funcții politice din Uniunea Europeană, în ciuda alegerilor din 2024 și 2025. Datele publicate de Institutul European pentru Egalitate de Gen (EIGE) plasează țara noastră pe pozițiile de coadă la aproape toate nivelurile administrației, conform Mediafax.
Parlament și consilii locale: Cifre îngrijorătoare.
În Parlamentul României, femeile reprezintă doar 22% din totalul aleșilor, mult sub media UE de 33,6%. România ocupă antepenultimul loc în Uniune, fiind depășită negativ doar de Cipru (14,3%) și Ungaria (15,6%). La polul opus se situează țările nordice: Finlanda (46%), Suedia (44,8%) și Danemarca (44,7%).
Situația este și mai gravă la nivel local. România se află pe ultima poziție în UE la reprezentarea femeilor în consiliile locale, cu doar 8,9%, la mare distanță față de media europeană de 34,9%. Următoarele țări clasate sunt Grecia (20,2%), Cipru (20,8%) și Germania (24,7%), toate cu procente semnificativ mai mari.
În ceea ce privește funcția de primar, doar 6,5% dintre primarii români sunt femei, comparativ cu media UE de 18,9%. Finlanda (39%), Suedia (36,9%) și Țările de Jos (31%) demonstrează că echilibrul de gen în administrația locală este posibil.
🗞️ Citește și Acestea
Consilii județene și Parlamentul European.
La nivelul consiliilor județene, România înregistrează 23,4% reprezentare feminină, sub media europeană de 36,4%. Județele cu cea mai bună reprezentare sunt Dâmbovița (40%), Galați (37,1%) și Vâlcea (36,4%), în timp ce Mureș și Neamț au doar 8,6% fiecare.
În Parlamentul European, România ocupă penultima poziție, cu doar 15,2% femei din totalul europarlamentarilor, comparativ cu media UE de 38,6%. Ultima poziție este ocupată de Cipru, unde toți cei șase europarlamentari sunt bărbați. În contrast, Suedia (61,9%) și Finlanda (60%) au o reprezentare majoritară feminină.
Bariere structurale și culturale persistente.
Analiștii EIGE atribuie această situație unui „deficit de democrație internă în partidele politice și o funcționare ineficientă a mecanismelor menite să asigure egalitatea de șanse”. Slaba reprezentare a femeilor limitează pluralismul politic și diversitatea perspectivelor din procesul decizional, afectând calitatea politicilor publice.
Situația reflectă persistența barierelor structurale precum stereotipurile de gen, normele sociale conservatoare și fenomenele de violență și hărțuire în sfera politică. Lipsa femeilor din funcțiile de decizie reduce capacitatea sistemului politic de a răspunde nevoilor întregii societăți și perpetuează inechitățile existente.
Cifrele publicate de EIGE ridică semne de întrebare serioase asupra angajamentului real al partidelor politice românești față de egalitatea de gen și incluziunea în viața politică, în ciuda discursurilor oficiale și a obligațiilor asumate la nivel european.
