Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Guvernul României a făcut pași decisivi pentru deblocarea a peste 3 miliarde de euro din fondurile europene PNRR, după ce a îndeplinit jaloane cruciale legate de reforma Romsilva și măsurile de decarbonizare. Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că documentația este completă pentru aprobarea cererilor de plată 3 și 4, cu deadline-ul pentru confirmare fixat pentru sfârșitul lunii martie, potrivit News.ro.
Două reforme cheie finalizate.
Guvernul a aprobat joi hotărârea privind reforma Romsilva, care închide Jalonul 24, și măsurile legate de decarbonizare, care închid Jalonul 119 din PNRR. Alături de buget, aceste reforme finalizează condițiile necesare pentru aprobarea cererilor de plată 3 și 4. „Ținta noastră este ca la sfârșitul lunii martie să avem totul clarificat pentru aprobarea preliminară a Comisiei Europene”, a declarat Pîslaru după ședința de Guvern.
Cererea de plată numărul 4 are o valoare de 2,62 miliarde de euro și include 62 de ținte și jaloane exclusiv din componenta de bani europeni nerambursabili. La aceasta se adaugă o parte din cererea de plată 3, astfel încât România estimează că va încasa peste 3 miliarde de euro într-o singură plată din partea Comisiei Europene, conform Din3Surse.
Comisia Europeană a confirmat că va analiza constructiv argumentele prezentate de România. Ministrul a subliniat că decizia CE privind revizuirea PNRR a fost adoptată recent, ceea ce a permis depunerea imediată a cererii de plată 4. „Implementarea PNRR este unul dintre cele mai importante proiecte ale României, de succesul căruia depinde dezvoltarea economiei naționale”, a precizat Pîslaru.
🗞️ Citește și Acestea
Reducerea dramatică a numărului de jaloane.
Ministrul a corectat public o cifră vehiculată frecvent în spațiul public. România nu mai are 500 de jaloane de îndeplinit până la 31 august 2026, ci aproximativ 200, după renegocierea PNRR. „Am redus semnificativ numărul de jaloane și de ținte”, a declarat Pîslaru, subliniind că analiza de risc este finalizată și că discuțiile cu ministerele sunt în curs.
Reducerea numărului de jaloane și ținte a fost posibilă în urma negocierilor cu Comisia Europeană, care au dus la eliminarea unor obiective considerate nerealiste sau care nu mai puteau fi îndeplinite în termenul stabilit. Din cele aproximativ 500 de jaloane inițiale, guvernul a reușit să renegocieze planul pentru a se concentra pe proiectele cu cea mai mare probabilitate de finalizare.
Cu excepția a patru măsuri punctuale, care reprezintă sub 5% din valoarea PNRR, toate obiectivele sunt realizabile, a asigurat ministrul. Detaliile privind stadiul implementării și măsurile remediale vor fi prezentate public în perioada următoare. Guvernul va organiza o întâlnire interministerială pentru a monitoriza implementarea PNRR și pentru a coordona eforturile între diferite instituții.
Contextul renegocierii și criticile politice.
Pîslaru a răspuns și criticilor venite din partea fostului ministru social-democrat al fondurilor europene, Adrian Câciu, care i-a cerut să publice datele de la BNR privind plățile din PNRR. „Eu nu am dispute cu persoane care nu știu despre ce vorbesc sau sunt contributori direcți la dezastrul care a condus la faptul că noi acum trebuie să reparăm situația cu PNRR”, a replicat ministrul.
Acesta a explicat că secvențialitatea cererilor de plată este una foarte clară și că la cererea de plată 3 am avut o suspendare din cauza activității guvernelor anterioare. Cererea de plată 4 nu s-a putut depune din cauza faptului că PNRR-ul „l-am găsit într-un dezastru total și blocat”, iar din cauza nerecunoașterii și asumării de către guvernele anterioare a faptului că există proiecte care nu se mai pot finaliza, a trebuit să fie revizuit planul.
Potrivit declarațiilor anterioare, România a trecut de la 6,2 miliarde de euro plătite la 8,9 miliarde de euro în perioada iunie-noiembrie 2025, ceea ce înseamnă că 30% din toate volumele de plăți din PNRR au fost făcute în această perioadă scurtă. „Deci, practic, am făcut 30% din toate volumele de plăți care au fost făcute vreodată pe Planul Național de Redresare și Reziliență din 2021 încoace”, a declarat anterior Pîslaru, conform Capital.
Ministrul a mai precizat că, printre jaloanele îndeplinite în cererea de plată 4, se numără reforma Ministerului Mediului privind adoptarea conceptelor de proiect pentru reabilitarea a 13 baraje existente, înființarea și dezvoltarea birourilor pentru ghișeele unice în domeniul energiei de către Ministerul Dezvoltării, și finalizarea listării unui pachet de până la 15% din acțiunile Hidroelectrica de către Ministerul Energiei.
România are până la sfârșitul lunii august 2026 pentru a finaliza implementarea PNRR și pentru a absorbi fondurile europene alocate. Guvernul se angajează să mențină ritmul accelerat de implementare și să asigure coordonarea eficientă între toate instituțiile implicate în procesul de absorbție a fondurilor.
