Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a lansat un avertisment ferm: România nu dispune de infrastructura necesară pentru a verifica produsele agricole care ar putea intra pe piață prin acordul comercial UE-Mercosur. Laboratoarele românești sunt calibrate doar pentru substanțele autorizate în Uniunea Europeană, nu și pentru pesticidele și produsele modificate genetic utilizate în America de Sud, ceea ce ar putea lăsa porțile deschise unor importuri necontrolate.
În cadrul unei întâlniri cu agricultorii din județul Vrancea, Florin Barbu a subliniat vulnerabilitatea sistemului românesc de testare. „În momentul de față, nu avem laboratoare și kituri și markeri necesari să identificăm pesticidele utilizate în Mercosur”, a declarat ministrul, potrivit Agerpres.
Laboratoare calibrate doar pentru standardele europene.
Problema principală constă în faptul că aparatura din laboratoarele românești poate detecta doar substanțele chimice reglementate de legislația UE. „Toate laboratoarele noastre sunt calibrate pe substanțe care sunt trecute în regulamentele și directivele UE. Dacă vine un produs în care se utilizează pesticide din categoria 1 și 2, iar România și UE utilizează doar 3 și 4, nu avem markeri pentru celelalte categorii”, a explicat Barbu.
Încă din iulie 2025, ministrul român a cerut, alături de omologul său francez, fonduri europene pentru dotarea fiecărui stat membru cu laboratoare capabile să testeze produsele din afara spațiului comunitar. Lipsa acestei infrastructuri înseamnă că autoritățile românești nu ar putea garanta siguranța alimentară în cazul în care acordul Mercosur devine operațional.
🗞️ Citește și Acestea
Situația devine și mai complicată având în vedere diferențele majore de reglementare. „Nu avem markeri pentru celelalte categorii, pentru că nu se folosesc la nivelul Uniunii Europene”, a subliniat Barbu.
Standar de bunăstare animală – costuri inegale pentru fermierii români.
Un alt dezavantaj major pentru producătorii români vine din standardele stricte de bunăstare a animalelor impuse de Uniunea Europeană. „În România nu se utilizează hormoni și anumite medicamente pentru creșterea puiului și a vacii de carne”, a precizat ministrul Agriculturii.
În sectorul zootehnic, fermierii români respectă condiții care cresc semnificativ costurile de producție. „Avem niște condiții la creșterea puiului și a porcului, am ajuns la porc la un metru pătrat pentru fiecare porc. Ei lucrurile astea nu le au la nivelul Mercosur”, a declarat Barbu, evidențiind disparitățile de competitivitate.
Ministrul a cerut Comisiei Europene doi ani de tranziție și finanțare pentru dotarea laboratoarelor, „astfel încât să ne protejăm, pe de o parte, de condiționalitățile de mediu și, pe de altă parte, de bunăstarea animalelor”. Fără această perioadă de adaptare, fermierii români ar intra în competiție directă cu producători care nu respectă aceleași reguli.
CJUE ar putea bloca acordul timp de doi ani.
Poziția rezervată a României s-a concretizat prin refuzul de a semna memorandumurile propuse în dosarul Mercosur. „Toate aceste condiții pe care le-am cerut și când nu am semnat memorandumul nu au fost luate în calcul”, a spus ministrul Agriculturii.
Speranța vine din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene, unde acordul ar putea fi contestat săptămâna viitoare. „Cred că săptămâna viitoare, miercuri, acest Mercosur va fi dus către Curtea de Justiție a Uniunii Europene și, timp de doi ani, până se pronunță CJUE, să ne luăm aceste măsuri și garanții pentru fermieri”, a anunțat Barbu.
Această perioadă de doi ani ar putea fi decisivă pentru investiții în infrastructura de control și pentru clarificarea regulilor de import. România speră să obțină timp pentru pregătiri înainte ca acordul să devină operațional.
Licențierea importurilor – modelul ucrainean pentru Mercosur.
Ministrul Agriculturii propune un sistem de licențiere similă celui aplicat pentru importurile din Ucraina, care să permită fiecărui stat să decidă individual ce și cât importă. „Am solicitat ca aceste companii să nu fie aprobate de către Comisia Europeană și fiecare stat să licențieze același model pe care noi l-am aprobat pe cazul Ucraina”, a explicat Barbu.
Ideea este că produsele importate din Mercosur să nu circule liber pe piața comunitară. „Dacă o țară care a votat Mercosur, cum este Germania, vrea să importe din zonă de Mercosur, să nu se mai facă comerț comunitar cu acele produse. Dacă ai nevoie de acele produse, ți le consumi pe teritoriul țării tale”, a precizat ministrul.
El a avertizat că Mercosur „nu reprezintă nimic decât niște interese ale unor grupuri economice” care vor să introducă pe piața românească produse care ar putea afecta sectoarele în care România are performanțe foarte bune la nivel european.
România – lider european la carne de pui, ouă și export de cereale.
Ministrul a subliniat performanțele excepționale ale agriculturii românești care ar putea fi afectate de importurile din Mercosur. „În sectorul zootehnic – la carne de pui, România este lider la nivelul Uniunii Europene. În sectorul de ouă, România, la fel, este lider. În sectorul de vacă de carne avem cel mai mare efectiv de reproducție din EU”, a declarat Barbu.
În ultimii doi ani și jumătate, România s-a poziționat pe primul loc la exportul de cereale din Uniunea Europeană. „Toate aceste lucruri pot afecta pe de o parte economia României, iar pe de altă parte pe dumneavoastră, ca fermieri”, a avertizat ministrul.
Diferențele climatice și tehnologice fac competiția practic inegală. „Nu poți să te bați la producția de cereale cu țări din Mercosur, unde au 2.800 de litri pe metru pătrat precipitații anuale și utilizează porumb modificat genetic, cu producții de 22-23 de tone/hectar”, a explicat Barbu.
În România, producătorii ajung la 12-14 tone la hectar, iar 30-35% din cheltuieli reprezintă energia și apa. „Nu putem să fim competitivi. De aceea trebuie să ne protejăm fermierii români”, a concluzionat ministrul Agriculturii.
