Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Cercetătorii români de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) lucrează la un sistem modern care poate anticipa replicile seismice imediat după un cutremur principal, conform Jurnalul.ro. Sistemul este inspirat din experiența Japoniei și se bazează pe metode statistice avansate.
Cum funcționează radarul replicilor seismice.
Echipa formată din Cristian Ghiță, Bogdan Enescu, Alexandru Marinus, Iren-Adelina Moldovan, Constantin Ionescu și Eduard Gabriel Constantinescu a testat metoda pe două cutremure moderate de magnitudine Mw 5,4: Vrancea-Mărășești din 2014 și Gorj-Oltenia din 2023.
Sistemul ia datele din primele ore după cutremur, calculează probabilitatea apariției altor șocuri și poate actualiza prognoza pe măsură ce sosesc noi informații. Metoda folosește două legi clasice ale seismologiei: Omori-Utsu, care arată că replicile se înmulțesc imediat după cutremur și apoi scad treptat, și Gutenberg-Richter, care explică de ce sunt multe seisme mici și foarte puține mari.
Potrivit studiului publicat de cercetători, procedura „de vârf” poate rula aproape în timp real, estimând rapid parametrii și actualizând probabilitățile pe măsură ce apar noi înregistrări. Aceasta reprezintă o etapă esențială în dezvoltarea unui sistem automat de prognoză a replicilor pentru România.
🗞️ Citește și Acestea
Avantaje cruciale pentru intervenții rapide.
Deși nimeni nu poate spune cu exactitate când va lovi următorul cutremur mare, sistemele moderne de anticipare oferă un avantaj important imediat după un seism. Oamenii și autoritățile POT ști care zone sunt cele mai expuse și pot lua măsuri de siguranță, conform Newsweek.
Serviciile de urgență pot aloca resurse acolo unde probabilitatea replicilor este mai mare, astfel încât să fie pregătite să intervină imediat. România deja dispune de REWS (Romanian Earthquake Early Warning System), primul sistem operațional de alarmare seismică din Europa și al treilea din lume după Japonia și Mexic, potrivit INCDFP.
REWS este dedicat cutremurelor de adâncime intermediară și poate oferi o avertizare de câteva secunde la zeci de secunde înainte ca unda seismică secundară să ajungă în zonele critice.
Vrancea rămâne zona cea mai activă seismic.
România se numără printre țările cu risc seismic ridicat din Europa, iar zona cea mai activă este Vrancea. Aici se produc cutremure adânci care pot ajunge până la 200 de kilometri sub pământ, de obicei cu magnitudini mari.
Deși epicentrul se află la sute de kilometri de marile orașe, aceste cutremure afectează frecvent Bucureștiul și alte centre urbane importante. Pe lângă seismele adânci, România mai înregistrează și cutremure crustale, mai apropiate de suprafață, care sunt mai locale dar pot provoca daune semnificative.
Noul sistem de anticipare a replicilor vine să completeze infrastructura existentă de monitorizare seismică și să îmbunătățească capacitatea de răspuns în caz de evenimente majore. Implementarea completă a sistemului ar putea transforma România într-un lider regional în domeniul pregătirii pentru cutremure.
