Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România și Bulgaria concurează pentru traficul de mărfuri și pasageri dintre Grecia și Europa Centrală, iar miza rivalității România Bulgaria este atragerea taxelor de drum și a investițiilor generate de noile autostrăzi, potrivit unei analize publicate de cotidianul bulgar Trud și preluate de HotNews.ro. Ambele state sunt partenere în Uniunea Europeană și în spațiul Schengen, dar poziția geografică le transformă în competitori pentru fluxurile rutiere internaționale.
De ce vrea România traficul prin estul Bulgariei
Potrivit analizei semnate de Ognian Mircev, ar fi avantajos pentru București ca traficul dinspre Grecia și Turcia să intre în România prin zona Ruse–Giurgiu, astfel încât o parte cât mai mare din traseu să treacă prin teritoriul românesc.
O asemenea rută ar aduce venituri suplimentare din taxe de drum, carburanți și servicii pentru șoferii aflați în tranzit. Autorul leagă acest interes de proiectele pentru autostrada Ruse–Veliko Târnovo–Stara Zagora, de legătura Burgas–Varna și de un nou pod peste Dunăre, între Ruse și Giurgiu.
Potrivit G4Media.ro, stadiul infrastructurii bulgare din nord alimentează deja o asemenea situație: pentru a ajunge mai repede de la Ruse la Vidin, mulți șoferi bulgari aleg să treacă prin România, din cauza întârzierilor autostrăzii Hemus, un proiect început încă din 1974.
🗞️ Citește și Acestea
Ruta alternativă pe care mizează Bulgaria
Sofia ar putea contracara acest avantaj prin construirea unei autostrăzi pe traseul Sofia–Petrohan–Montana–Vidin, conectată apoi, prin teritoriul românesc, cu Arad și Budapesta. Esențial pentru acest proiect este tunelul de sub pasul Petrohan, considerat cheia unei rute Atena–Salonic–Sofia–Vidin–Arad–Budapesta.
Avantajul acestei variante ar fi faptul că întregul traseu s-ar desfășura integral în spațiul Schengen, spre deosebire de ruta folosită în prezent prin Serbia, care nu este stat membru. Șoferii ar evita astfel controalele de la frontierele sârbe și eventualele întârzieri de la trecerea granițelor.
„Dacă această majoritate de la putere va avea ocazia să ducă până la capăt mandatul de patru ani, planificăm ca autostrada Hemus să fie pusă în funcțiune în 2029”, a declarat ministrul bulgar al Dezvoltării Regionale, Ivan Ivanov, citat de G4Media.
Cum arată, oficial, cooperarea dintre Sofia și București
În plan oficial, mesajele venite de la cele două capitale pun accentul pe cooperare, nu pe confruntare. România, Bulgaria și Grecia au semnat un memorandum pentru dezvoltarea coridorului Marea Neagră–Marea Egee și încearcă să atragă împreună finanțare europeană pentru proiectele comune.
Printre acestea se numără un al doilea pod în zona Ruse–Giurgiu, care ar deveni a treia legătură rutieră peste Dunăre dintre cele două țări, după podurile Giurgiu–Ruse și Calafat–Vidin. Sunt analizate și alte traversări, la Nikopol–Turnu Măgurele și Silistra–Călărași, alături de modernizarea legăturilor feroviare dintre Salonic, Sofia și București.
Analiza publicată la Sofia critică autoritățile bulgare pentru lipsa unei strategii naționale unitare, susținând că infrastructura Bulgariei este dezvoltată fragmentat, fără o coordonare suficientă între proiectele rutiere, feroviare și energetice.
Ritmul construcției de autostrăzi, principalul avantaj al României
Diferența de ritm dintre cele două țări este vizibilă și în cifre. Potrivit HotNews.ro, Bulgaria a deschis traficului 69 de kilometri de autostradă în ultimii cinci ani, în timp ce România a inaugurat mai bine de 560 de kilometri de șosea de mare viteză în aceeași perioadă, ajungând la o rețea totală de peste 1.400 de kilometri.
Ritmul mai alert al lucrărilor românești explică, în bună măsură, de ce autoritățile de la Sofia se tem că vor rămâne o zonă mai puțin atractivă pentru tranzitul internațional, în ciuda poziției geografice centrale pe care o ocupă Bulgaria în Balcani.
Rivalitatea dintre cele două state rămâne, deocamdată, mai degrabă una economică decât politică, iar proiectele comune de infrastructură cu finanțare europeană arată că interesul pentru cooperare este la fel de real ca și competiția pentru fluxurile de trafic. Următorii ani, în care ar trebui finalizate atât autostrada Hemus, cât și noile poduri peste Dunăre, vor arăta care dintre cele două rute va atrage cea mai mare parte a traficului dintre Grecia și Europa Centrală.
