Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România se află oficial în recesiune tehnică, după ce Institutul Național de Statistică a publicat vineri dimineață, 13 februarie 2026, datele privind evoluția Produsului Intern Brut în ultimul trimestru din 2025. PIB-ul a scăzut cu 1,9% în termeni reali în trimestrul IV față de trimestrul III — cea mai mare contracție trimestrială din ultimii ani —, confirmând astfel al doilea trimestru consecutiv de scădere, potrivit Digi24.
Ce spun cifrele INS publicate azi.
Contracția din trimestrul IV 2025 vine după scăderea de 0,2% înregistrată în trimestrul III față de trimestrul II, bifând astfel definiția clasică a recesiunii tehnice: două trimestre consecutive de contracție a PIB în termeni reali, ajustat sezonier.
Față de același trimestru din 2024, PIB-ul a scăzut cu 1,6% pe seria ajustată sezonier, în timp ce pe seria brută se înregistrează o creștere minimă de 0,1%. La nivelul întregului an 2025, economia a crescut cu 0,6% față de 2024 — un rezultat modest, dar care menține România pe teritoriu pozitiv raportat la an, conform Economica.net.
INS a revizuit totodată datele anterioare: trimestrul I 2025 față de trimestrul IV 2024 a fost corectat de la +0,1% la -0,6%, ceea ce înseamnă că contracția economică a început mai devreme decât se estimase inițial.
🗞️ Citește și Acestea
Cauzele recesiunii: taxe, inflație și consum prăbușit.
Principalul factor al căderii economice este scăderea consumului populației, afectat de pachetul fiscal adoptat în 2025 — creșteri de TVA, accize și impozite — suprapus unei inflații care a rămas aproape de 10% timp de cinci luni consecutive. În decembrie, în mod atipic pentru luna sărbătorilor, consumul a scăzut cu aproape 3%.
Sectoarele cele mai lovite sunt industria auto — cu vânzări în scădere cu 33% și producție în contracție —, HoReCA, imobiliarele și comerțul cu amănuntul. Antreprenorii din retail descriu vânzările drept cele mai slabe de la criza din 2008, potrivit Adevărul.
Reacțiile oficialilor: prudență și perspective pentru 2026.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a temperat îngrijorările, subliniind că România a menținut totuși creștere economică pe ansamblul anului 2025. „Este posibil să avem, pe una dintre serii ajustată sezonier, un trimestru negativ. Dar trebuie să ne uităm la creșterea economică pe 2025. România va menține România pe creștere, nu e foarte puțin lucru”, a declarat Nazare, citat de Financial Intelligence.
Premierul Ilie Bolojan a recunoscut anterior că măsurile de ajustare fiscală produc o contracție economică, întrebarea rămânând durata acesteia: „un trimestru, un semestru sau trei trimestre”.
Ce urmează pentru economia României.
Recesiunea tehnică nu echivalează cu o criză profundă, dar are efecte concrete: investiții amânate, angajări înghețate, presiune suplimentară pe buget și risc de depreciere a leului. Costul datoriei publice rămâne o vulnerabilitate majoră — România a plătit în 2025 aproximativ 11 miliarde de euro în dobânzi, sumă care ar putea urca la 15–16 miliarde în 2026.
Banca Națională estimează o stagnare și în trimestrul I din 2026. Redresarea semnificativă este condiționată de reducerea inflației și de accelerarea absorbției fondurilor europene în a doua jumătate a anului. Dacă și trimestrul I ar înregistra o nouă scădere, discuția s-ar muta de la „recesiune tehnică” la o încetinire economică de durată.
