Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Licitațiile pentru capetele strategice ale Autostrăzii Moldovei (A7) și Autostrăzii Unirii (A8), finanțate prin programul european SAFE, sunt compromise de participarea unor firme românești fără experiență reală în infrastructura de mari dimensiuni, avertizează specialiștii citați de Euro24.ro. Riscul este major: orice întârziere atrage automat pierderea finanțării europene.
Ce autostrăzi sunt vizate și care este miza.
Este vorba despre capetele Autostrăzii Moldovei (A7), tronsonul Pașcani – Suceava – Siret, și ale Autostrăzii Unirii (A8), tronsonul Târgu Neamț (Moțca) – Iași – Ungheni. Aceste tronsoane au importanță atât civilă, cât și militară — asigură conexiunea rutieră rapidă a României cu Ucraina și Republica Moldova și fac parte din coridorul logistic european.
Drumul Expres Suceava – Siret, de 55,7 km, a fost împărțit în trei loturi scoase la licitație de CNAIR. Miza financiară este uriașă: valorile estimate cumulat depășesc 5,73 miliarde lei (fără TVA) pentru primele două loturi, la care se adaugă 1,55 miliarde lei pentru lotul 3. Termenul de execuție impus: 20 de luni.
Problema „terțului susținător”: experiență cumpărată, capacitate inexistentă.
Specialiștii semnalează o vulnerabilitate sistemică: practica „cumpărării” de experiență similară, prin care o firmă mică folosește palmaresul unui terț pentru a îndeplini criteriile de licitație. „Experiența formal dobândită nu garantează capacitatea reală a firmei”, avertizează experții în infrastructură, citați de Euro24.
🗞️ Citește și Acestea
Radiografia participanților este îngrijorătoare: pe tronsonul Suceava – Siret (A7), spre deosebire de loturile A8 unde au participat consorții internaționale puternice, predomină companii românești fără istoric solid de execuție a unor proiecte de anvergură comparabilă.
Printre excepțiile cu rezultate concrete se numără Retter — care a finalizat deja lotul Dumbrava – Mizil pe A7 — și Erbașu, cu lucrări avansate pe Autostrada Transilvania. Restul ridică semne de întrebare printr-un „apetit dubios” de a licita simultan pentru două sau trei loturi.
Consecințele unui eșec: pierderea fondurilor și blocajul logistic.
Miza este uriașă și dincolo de cifre: „Nu orice firmă are capacitatea de a excava peste 13 milioane de metri cubi de pământ în 20 de luni”, se arată în analiza Euro24. Orice contractor care nu poate ține ritmul generează automat pierderea finanțării din fondurile SAFE.
Specialiștii solicită CNAIR o analiză riguroasă a ofertelor, care să depășească nivelul birocratic. Selecția trebuie să se bazeze pe capacitatea tehnică reală — dotare cu utilaje, personal calificat și istoric de execuție verificabil — nu doar pe documente formale.
Într-un context geopolitic tensionat, în care aceste drumuri reprezintă o coloană vertebrală a logisticii europene spre Ucraina și Moldova, România nu-și poate permite luxul unor șantiere blocate sau abandonate. Decizia privind atribuirea contractelor va stabili dacă miliardele europene din programul SAFE vor transforma estul țării sau vor deveni o nouă oportunitate ratată.
