Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Uniunea Europeană a început, de miercuri, 12 august, aplicarea unor noi reguli pentru ambalajele alimentare, inclusiv în România, prima măsură vizând limitarea substanțelor PFAS din cutiile de pizza, caserole și hârtia de patiserie, potrivit Digi24. Regulamentul privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (PPWR) a intrat formal în vigoare în februarie 2025, dar se aplică etapizat, prima obligație generală devenind valabilă din 12 august 2026.
Cutiile de pizza și recipientele pentru mâncare, primele vizate
PFAS, cunoscute drept „substanțele chimice eterne”, au fost folosite pe scară largă în ambalajele alimentare pentru că împiedică apa sau grăsimea să treacă prin material. Se regăsesc frecvent în cutii de pizza, ambalaje pentru produse de patiserie, recipiente pentru mâncare la pachet și diverse tipuri de hârtie sau carton tratat.
Problema majoră este că aceste substanțe nu se descompun natural și se POT acumula în apă, aer, sol, alimente și organismul uman. Cercetătorii au asociat expunerea la anumite PFAS cu forme de cancer, afecțiuni renale, tulburări ale sistemului imunitar și probleme de dezvoltare la copii.
Din 12 august, ambalajele care intră în contact cu alimentele și depășesc pragurile stabilite pentru PFAS nu mai pot fi introduse pe piața Uniunii Europene. Produsele deja aflate pe piață înainte de această dată nu trebuie retrase automat.
🗞️ Citește și Acestea
Producătorii, obligați să poată identifica sursa ambalajelor
Alături de limitele pentru PFAS, regulamentul introduce definiții comune pentru producătorii și operatorii responsabili de gestionarea ambalajelor, valabile în toate cele 27 de state membre, fără nicio lege națională de transpunere separată.
Companiile trebuie să păstreze și să poată furniza informații care să permită autorităților identificarea sursei unui ambalaj, atunci când apar probleme de siguranță sau de conformitate. Potrivit reprezentanței în România a Comisiei Europene, statele membre sunt încurajate ca, într-o primă etapă, să emită avertismente și să acorde companiilor timp pentru remedierea neconformităților, înainte de aplicarea unor sancțiuni.
De ce a fost nevoie de o reformă a pieței ambalajelor
Reforma vine pe fondul creșterii cu peste 20% a cantității de deșeuri din ambalaje în ultimul deceniu, alimentată de expansiunea comerțului online, a livrărilor de mâncare și a produselor de consum imediat.
Fiecare european generează anual aproximativ 180 de kilograme de deșeuri din ambalaje, iar acestea consumă circa 40% din plasticul folosit în Europa. În 2023, fiecare locuitor al UE a produs, în medie, 35,3 kilograme de deșeuri din ambalaje de plastic derivat din combustibili fosili, din care doar 42% a fost reciclat.
Ce urmează: spațiu gol limitat și ambalaje de unică folosință interzise
Regulile care se aplică din 12 august nu epuizează reforma. În anii următori vor fi introduse restricții suplimentare, printre care limitarea spațiului gol din cutiile folosite pentru comerțul online și transport, atunci când un produs mic este livrat într-un ambalaj disproporționat de mare.
Începând din 2030, urmează să fie interzise anumite formate de ambalaje din plastic de unică folosință, printre care unele ambalaje pentru fructe și legume proaspete, porțiile individuale de condimente din restaurante și ambalajele mici de igienă din hoteluri. Localurile care vând mâncare la pachet vor trebui să permită clienților folosirea recipientelor proprii, fără costuri suplimentare.
Statele membre vor trebui, de asemenea, să introducă sisteme de garanție-returnare pentru sticlele din plastic și recipientele metalice de unică folosință, dacă nu ating deja rate suficiente de colectare separată. România are deja un astfel de sistem, prin SGR.
Ținta finală: cu 15% mai puține deșeuri de ambalaje până în 2040
Uniunea Europeană urmărește reducerea cantității de deșeuri de ambalaje pe cap de locuitor cu 5% până în 2030, cu 10% până în 2035 și cu 15% până în 2040, comparativ cu nivelul din 2018.
Comisia Europeană pregătește și un sistem armonizat de etichetare, astfel încât consumatorii să găsească aceleași simboluri pe ambalaje și pe recipientele de colectare, indiferent de statul membru în care se află. Modificarea etichetelor de pe rafturi nu va fi însă vizibilă imediat, ea urmând să se producă treptat, pe măsură ce sunt stabilite specificațiile tehnice ale noilor simboluri.
