Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Vicepremierul Oana Gheorghiu a declarat duminică că reforma companiilor de stat urmează un model dovedit în alte țări și nu se realizează miraculos, ci printr-un proces gradual bazat pe reguli clare și verificabile. Deși recunoaște că „oamenii s-au săturat să audă că facem reformă”, oficialul susține că de această dată există proceduri concrete și legislație care permite implementarea efectivă, potrivit Europa Liberă.
Un proces de 30 de ani ajunge la maturitate.
„Știu că oamenii s-au săturat să audă că facem reformă, pentru că asta auzim cu toții de 30 de ani, dar ce e diferit acum e că urmăm un model care a dat rezultate și în alte țări”, a explicat Gheorghiu pentru B1 TV. România se află în procesul de aderare la OCDE și implementează un model funcțional în țări precum Polonia, Estonia și Letonia, toate venite din fostul bloc comunist cu probleme similare.
Vicepremierul a subliniat că membrii consiliilor de administrație cu mandate legale în curs nu POT fi înlăturați peste noapte. „Cu siguranță, încă sunt oameni în consiliile de administrație numiți în mod politic, că așa a funcționat România până acum. Aceștia n-o să dispară peste noapte, că unii sunt cu mandate în curs, legale, care nu pot fi dați afară doar pentru că dorește cineva”, a precizat Gheorghiu, conform Capital.ro.
AMEPIP preia controlul și monitorizarea performanței.
Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) joacă un rol central în noua arhitectură a reformei. Conducerea agenției a fost selectată corect, șefa Anișoara Ulcelușe având experiență la Comisia Europeană. „Cred că e în regulă cum sunt lucrurile, avem o conducere selectată pe un proces corect”, a declarat vicepremierul pentru TVR Info.
🗞️ Citește și Acestea
Vicepreședinții au fost, de asemenea, aleși într-un proces corect de selecție. AMEPIP analizează în prezent primele 22 de companii dintr-un proiect pilot, iar până la jumătatea lui ianuarie vor fi gata diagnosticele pentru fiecare companie în parte. Statul român are peste 1.500 de companii, dintre care aproximativ 185 erau inactive în 2024, cu pierderi acumulate de circa 14 miliarde lei.
Consiliile de administrație, reformate conform standardelor OECD.
Numărul de membri din consiliile de administrație a fost redus de la 9-12 la trei sau cinci, în funcție de mărimea companiei. Majoritatea membrilor trebuie să fie independenți, selectați pe bază de competență, nu funcționari publici. „Partidele nu vor mai avea nicio influență în numire. Teoretic, nici până acum nu aveau, miniștrii aveau”, a explicat Gheorghiu, potrivit Ziare.com.
Un singur reprezentant în consiliul de administrație este desemnat de minister, ca reprezentant al acționarului, dar și acesta trebuie să îndeplinească criterii clare și să treacă printr-un proces de selecție. Miniștrii nu au voie să se implice în activitatea de zi cu zi a companiei, singurul loc în care își exercită rolul fiind Adunarea Generală a Acționarilor, care se întrunește o dată pe an sau în cazuri excepționale.
Termene și jaloane din PNRR.
România are un jalon asumat în PNRR cu termen-limită 31 august 2026 pentru finalizarea procesului de restructurare a cel puțin trei companii de stat. În paralel, aproximativ 40 de companii funcționează încă cu consilii de administrație interimare, iar procedurile de selecție sunt în curs. „Sperăm să finalizăm aceste proceduri până la finalul lunii martie”, a precizat Gheorghiu.
Vicepremierul a făcut un apel către profesioniștii din mediul privat să se implice în reforma companiilor de stat, urmărind anunțurile publicate pe site-ul AMEPIP. „Dacă societatea nu participă, se vor înscrie tot cei din sistem. Este un proces deschis către societate”, a avertizat Oana Gheorghiu.
