Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Formarea rapidă a unui nou guvern este esențială pentru păstrarea ratingului de investiții al României și evitarea unui cerc vicios cu efecte directe asupra cursului valutar, dobânzilor și inflației, avertizează Volker Raffel, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germane (AHK România), potrivit Capital.ro.
Avertismentul AHK România: credibilitatea fiscală, la răscruce.
Declarațiile au fost făcute marți, la o dezbatere privind aderarea României la OCDE, în ziua în care Guvernul Bolojan era demis prin moțiune de cenzură cu 281 de voturi.
Raffel a subliniat că prioritatea imediată nu este apartenența la OCDE, ci menținerea credibilității financiare a statului. „Dacă credibilitatea nu este menținută prin formarea rapidă a unui guvern, avem nevoie de un semnal clar că finanțele statului român își păstrează credibilitatea. În caz contrar, există riscul pierderii ultimului rating de investiții, ceea ce ar duce la deprecierea cursului de schimb, la dobânzi mai mari, la costuri mai ridicate, la inflație mai mare și la probleme bugetare mai serioase — toate acestea făcând parte dintr-un cerc vicios care ar putea continua la nesfârșit”, a declarat Volker Raffel.
Scenariul negativ: ce ar presupune pierderea ratingului.
Confederația Patronală Concordia a cuantificat riscurile. Potrivit analizei acesteia, ratele la credite ar putea crește cu 7,5–10%, reducând veniturile disponibile ale populației, iar cursul euro ar putea urca spre 5,20 lei față de 5,09 lei anterior, cu impact imediat în inflație.
🗞️ Citește și Acestea
Pe termen mediu și lung, Concordia avertizează că pierderea ratingului „investment grade” ar genera cheltuieli suplimentare cu dobânzile de +4 miliarde lei în 2026, +12 miliarde în 2027 și +22 miliarde în 2028. Ungaria a trecut printr-un scenariu similar și a plătit o creștere de 3 puncte procentuale a costurilor de finanțare.
Reacțiile piețelor s-au văzut imediat după vot: euro a atins un maxim istoric față de leu, ajungând la 5,21 lei în ziua adoptării moțiunii, potrivit datelor citate de Ziare.com.
Analiștii: piețele taxează instabilitatea politică.
„Piețele nu votează, dar taxează”, avertizează analiștii economici citați de Observator News, subliniind că instabilitatea politică se traduce rapid în costuri de finanțare mai mari pentru statul român.
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a explicat că turbulențele financiare din momente de criză politică nu sunt o excepție românească, ci un tipar global. „Oriunde în lume, o criză politică pune presiune pe moneda națională”, a afirmat Dăianu, precizând că piețele „supra-reacționează” adesea la instabilitate — un fenomen cunoscut drept overshooting.
România are în prezent cel mai redus nivel al investițiilor din UE, iar contextul macroeconomic rămâne fragil: inflația a atins 9,8% la finalul lui 2025, iar BNR nu a modificat rata dobânzii de politică monetară din august 2024.
Formarea unui guvern stabil și continuarea consolidării fiscale sunt pașii esențiali pentru ca România să evite un scenariu de degradare a ratingului cu consecințe resimțite direct de fiecare cetățean cu credite, economii sau dependente de prețuri.
📊 CIFRE CHEIE:
• 5,21 lei/euro: Maximul istoric atins în ziua moțiunii de cenzură
• 7,5–10%: Creșterea estimată a ratelor la credite în scenariul negativ
• +4 mld. lei: Costuri suplimentare cu dobânzile în 2026 la pierderea ratingului
• 9,8%: Rata inflației la finalul lui 2025
